Bugetul Timişoarei este foarte aproape de aprobare. Angajaţii Primăriei Timişoara au încercat, la comanda executivului, să întocmească o listă de cheltuieli şi de investiţii, care să acopere o plajă cât mai largă de domenii. Însă administraţia Robu are şi multe proiecte care, cel puţin acum, par de domeniul SF-ului.

Structurarea banilor pe 2018

În 2018 Timişoara are aproape 1,4 miliarde de lei în buget, iar investiţiile au o pondere importantă. Nu la fel ca în 2017, când suma a fost cu 120 de milioane de lei mai mare, dar şi anul acesta se vor face proiecte noi sau se vor continua cele începute, investiţiile propuse fiind în valoare de 274 milioane de lei.

Învăţământul primeşte, în 2018, 29 de milioane de lei, Sănătatea, aproape 63 de milioane de lei, iar Spaţiile verzi — 11,6 milioane de lei. La capitolul Sport sunt alocate 2,9 milioane de lei.

Cultura, Recreerea şi Religia primesc 21,5 milioane de lei

Rămâne valabilă reabilitarea mai multor clădiri de cultură, dar şi ideea primarului de a transforma Clinica de Dermatologie de pe strada Mărăşeşti într-un centru multicultural, proiect care a pierdut finanţarea europeană în 2017. Pentru acest obiectiv se alocă 1 milion de lei.

Poate cel mai important capitol, și anume Transporturile, primeşte 107,7 milioane de lei. 54 de milioane de lei merg la Transportul în comun, iar pentru Străzi sunt prevăzute 28,7 milioane de lei.

 SF-uri, documente şi fantezii

Aşa cum ne-a obişnuit deja, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, nu renunţă la unele idei, deși acestea par mai mult fantezii decât planuri administrative. Şi anul acesta este bugetată „Fântâna cântătoare”, cum o numeşte însuşi edilul-şef. O investiţie inutilă, cu un sistem de jocuri de apă, muzică şi lumini, care grevează bugetul oraşului din anul în curs de 1 milion de lei. Însă suma alocată anul acesta este doar o fărâmă din investiţia totală, care se ridică la 4 milioane de euro. O sumă enormă, care ar putea acoperi construirea unui spital din temelii.

Robu nu renunţă însă la idee şi spune că este dator să construciască „Fântâna cântătoare” pentru că aşa a promis în cele două campanii electorale la care a participat.

Metrou la Timişoara? Pare o idee de secol XXV, dar este de actualitate: primarul Timişoarei vrea o linie de metrou în oraş, din Calea Şagului până la Aeroportul „Traian Vuia”. Şi pentru că aşa a dorit edilul-şef, în buget este alocată suma de 145.000 de lei pentru un studiu de prefezabilitate. Ce uită primarul este că a mai prevăzut bani, într-un buget precedent, pentru acelaşi proiect SF-ul, bani care s-au plătit, iar lucrurile s-au oprit. De asemenea, s-au mai dat bani pentru un studiu pentru îngroparea liniilor de cale ferată din Timişoara, iar specialiştii au ajuns la concluzia că amplasarea lor în subteran este imposibilă. Aşa că ne întrebăm dacă o linie de metrou va putea fi săpată cândva în oraşul de pe Bega.

Autorităţile nu renunță la ideea construirii unei săli polivalente de 16.000 de locuri. Ca şi anul trecut, au fost alocaţi, pentru proiectul tehnic al acesteia, 400.000 de lei, bani necheltuiţi anul trecut. Şi proiectul de construie a unui aquapark în zona Mehala rămâne în picioare. Cu 100.000 de lei se dorește realizarea acestui nou obiectiv SF şi a documentaţiei tehnice aferente.

Critici în spaţiul public pentru îndatorarea autorităţilor locale, sau „de ce ne pregătim să cheltuim 31.000 euro complet aiurea”

Criticile aduse proiectelor fanteziste ale primarului nu au întârziat să apară în spaţiul public. Asociaţia ResPublica, organizație care urmăreşte procesul administrativ al administraţiei locale, critică aprig proiectul metroului.

„Wikipedia listează 157 de orașe în 55 de țări ca folosind un sistem de tip metrou subteran sau de suprafață (metrou ușor). Toate orașele din listă, care au metrou subteran, au cel puțin 1 milion de locuitori, deci să vedem când facem și noi milionul de locuitori — asta în prezumția că o să ne înmulțim constant… și temeinic.
Oficial, după datele I.N.S., populația Timișoarei a avut o evoluție după cum urmează: 1995 — 338.139; 2005 — 334.687; 2015 — 333.998. Adică, în cei 20 de ani de mai sus, populația a scăzut per deceniu cu 1,22%. Acum, și partea proastă — într-un raport al INS de anul trecut se estima că, pornind pe cifrele din 2015, populația Timișoarei va scădea în anul 2060 cu cel puțin 10%, undeva spre 300.600 locuitori, și asta din cauza condițiilor actuale…

Să zicem că vom reveni pe creștere după 2060 și vom avea un spor de populație constantă de 50% per deceniu, ca să luăm modelul aniilor ’60–’70. Cu datele acestea, vom atinge milionul în anii 2090. Însă, într-o abordare mai realistă, folosind media de creștere de 20% per deceniu (obținută din recesămintele din ultimii 120 de ani), vom face milionul în 2130! Deci, vom cheltui, în 2018, 31.000 euro pentru a implementa un proiect viabil, în mod realist, după anul 2130.

Și dacă vom adăuga comunele periferice — Dumbrăvița (7.504), Ghiroda (6.455), Moșnița (7.027), Giroc (9.960), Săcălaz (8.421) și Sânmihai (6.864), datele nu se schimbă major… Vom atinge milionul în 2120. Deci, care ar fi rostul cheltuirii acestor bani pentru un proiect fezabil, în varianta optimistă, peste cel puțin 100 de ani?!”, explică membri asociaţiei.

Dezbaterea pe marginea bugetului, un fiasco

Interes puţin pentru dezbaterea pe marginea bugetului Timişoarei pe anul 2018. Anunţată cu doar câteva zile înainte, întâlnirea cu cetăţenii a fost un fiasco.

Puţinii timişoreni care au fost în sală abia au reuşit să-și formuleze întrebările pentru că, cel mai mult timp, a vorbit primarul oraşului, Nicolae Robu. Dezbaterea a început la ora 15:00 şi a durat aproape 4 ore, timp în care nici măcar cei 14 oameni care doreau să ia cuvântul nu au apucat. La fiecare întrebare, edilul-şef a oferit răspunsuri alambicate, lungi şi a deviat mult de la subiect.

Prima oră a vorbit doar edilul-şef, prezentând proeictul de buget — investiţii —, deşi toți participanţii din sală cunoşteau proiectul şi aveau pregătite întrebări.
Fântâna arteziană cu jocuri de lumini şi apă a fost primul subiect scos pe tapet. O reprezentantă a grupului Timişoara Civică a susţinut că un cost de 4 milioane de euro este mult prea mare şi că nici locul ales inițial, Parcul Botanic, nu ar fi cel mai potrivit, aflându-se între Spitalul Muncipal şi azilul de bătrâni.

Robu a început să explice că nici el nu e sigur de locaţie (deşi licitaţia a fost făcută), dar a spus răspicat: „se va face pentru că a am promis la 50.000 de oameni, nu, la toţi timişorenii, dar 50.000 de oameni m-au votat pentru că ştiau că vom face acest lucru”.
Iar tonul dezbaterii a fost acelaşi: dacă apuca cineva să întrebe ceva, primarul răspundea într-un timp îndelungat, neaplecând urechea la criticile aduse de unii timişoreni.
Alte proiecte fanteziste cu care timişorenii nu sunt de acord: studiul de prefezabilitate pentru linia de metrou, alocarea de bani pentru fântâna ornamentală cântătoare, cumpărarea unei drone, alocarea a 40 de milioane de lei pentru modernizarea tramvaielor — care se strică mereu — sau creşterea capitalului social al Colterm, cu aproape 14 milioane de lei, în condiţiile în care regia este îndatorată peste măsură.

Robu nu este îngrijorat de bugetul mai mic al Timişoarei

Bugetul Timişoarei este mai mic, anul acesta, cu 120 de milioane de lei faţă de cel din 2017. Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, spune însă că nu este îngrijorat, ci, dimpotrivă, este optimist că veniturile oraşului vor creşte.

„Acea scădere de 120 de milioane de lei nu este de natură să ne îngrijoreze, pentru că reprezintă acei bani pe care îi primeam de la bugetul de stat şi pe care noi îi trimiteam mai departe pentru plata salariilor din învăţământul de stat. Este bine că banii se duc pe filierele statului, nu mai este implicată administraţia publică locală. Nu e niciun motiv de îngrijorare pentru că suma totală este mai mică”, a declarat primarul.

Şeful administraţiei timişorene speră că vor veni mai mulţi bani de la Bucureşti pe parcursul anului.

„Noi am întocmit bugetul crezând că ceea ce s-a promis se va şi întâmpla în privinţa compensării sumelor cotelor defalcate din impozitul pe venit, ce vin la bugetul local. Noi mizăm că vom încasa, din cotele defalcate din impozitul pe venit, chiar un pic mai mult decât anul trecut, pentru că au crescut salariile minime şi, implicit, şi impozitul conex lor este mai mare, iar Timişoara s-a dezvoltat în continuare şi mergem pe o variantă optimistă de buget”, a mai spus Robu.