Toamna lungă și frumoasă cu vreme foarte plăcută se spune că ar prevesti o iarnă mai serioasă. Adică cu zapadă mai multă și cu înghețuri ca în Siberia. Sigur că puțină lume a crezut așa ceva. Poate vine iarna… dar chiar aici la noi!?
Și uite că vine zăpada în ciuda faptului că este doar decembrie. Luna asta abia a debutat și iată că avem deja a doua ninsoare. Prima, cea din weekend-ul trecut a trecut imediat, abia lăsând câteva urme de apă pe trotuare. Dar nu și acum. A început cu o ploaie ce nu prevestea nimic bun pe la amiază, dar repede totul s-a transformat în neauă deasă cu fulgi mari cât nasturii de palton neîncheiat până la gât. În mai puțin de un ceas, totul era acoperit de albul nordic.
Bucuria copiilor ce deja visează la pârtii și derdelușuri de nesfârșit. Bunicii sunt trimiși cu grabă în pod sau în pivniță să cotrobăie după sania ascunsă pe undeva.
Aceeași bucurie este cu semn schimbat la șoferi. Adică acum au aflat și ei cu surprindere că anvelopele de iarnă sunt pe undeva tot în beci pe sub sania de negăsit. Cei mai mulți abia acum se caută prin portofelele subțiate să vadă dacă pot lua măcar două cauciucuri în cazul în care nu le ajunge de patru bucăți.
O bucurie simplă, dar cu atât mai adevărată, am găsit în Piața Unirii. Un cuplu de tineri au început să rostogolescă bulgărele din ce în ce mai greu și mai voluminos. Repede a urmat un altul deasupra pe post de cap. Lipsa gâtului a fost mascată de un fular. Ochii, ce din vechime se știe că sunt din bucăți de cărbune, au fost înlocuiți cu mici pietricele. Tot din pietricele a urmat și un șir de dinți de parcă omul de zăpadă ar fi rudă cu Dracula. Oricum, se vedea clar că tânărul avea talent de implantolog după viteza cu care înfigea dinții în gura de omăt. La final a urmat o îmbrățișare ca de final de muncă grea. Surpriza a urmat la final. Băiatul și fata vorbeau în engleză. La întrebarea naivă și aproape firească:
– „Probabil că la voi nu aveți zăpadă de vă bucurați atât de mult. E prima dată când vedeți omat?”.
-Glumiți? Cum să nu vedem zăpadă dacă am venit din Canada? La noi ține iarna șapte luni!”.
La trei pași mai departe, doi copii au terminat un om de zăpadă, dar nu găseau ochi pentru acesta. Cățelul lor se bucura de asemenea de albul umed.
-„De ce nu faceți un câine de zăpadă?”
-„ Ce idee bună! Dar e mult mai greu”.
Așa că bucuria unora se împletește firesc cu necazul altora.
