Cu o rețea de nici 800 de kilometri de autostradă, România se află pe ultimul loc în Europa la capitolul autostrăzi raportat la suprafață. În ultimii 28 de ani, România a reușit să construiască doar 650 km, ceea ce înseamnă mai puțin de 25 de kilometri într-un an. Nici la capitolul de drumuri naționale nu stăm mai bine, deși proiecte pe hârtie sunt cu nemiluita.
În ultimii ani, au fost lansate licitaţii pentru modernizarea sau construcţia a mii de kilometri de drumuri naţionale sau variante ocolitoare, însă doar o mică parte din proiecte au fost duse la capăt.
Licitaţii amânate, termene de execuţie prelungite, contracte anulate, creşterea plăţilor efectuate sunt doar câteva dintre problemele semnalate în presă în ultimul deceniu.
Cele mai multe proiecte întârziate sunt cauzate de contestaţii, susţin reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Un exemplu în acest sens este Centura Capitalei, un proiect care se amână de la un an la altul.
Dar nu Centura Bucureştiului este cel mai contestat proiect de infrastructură din România, conform reprezentanţilor CNAIR.
Contactat de Capital, Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, ne-a declarat că cel mai întârziat proiect din cauza contestaţiilor este varianta de ocolire Sud a municipiului Timişoara.
În vara anului trecut nu mai puţin de 12 constructori au depus oferte pentru proiectarea şi execuţia Variantei de ocolire Timişoara Sud.
Valoarea contractului pentru realizarea întregului proiect era estimate anul trecut de CNAIR la 381 milioane de lei fără TVA. Obiectul contractului este proiectarea şi execuţia a 25,690 km de drum naţional nou la standarde europene. Pe lângă beneficiile locale, acest proiect are ca principal scop fluidizarea traficului intern dar şi acelui internaţional de tranzit care intră în ţară prin zona Stamora Moraviţa, se desfăşoară pe DN 59, ajunge în zona Timişoara şi se îndreaptă către centrul ţării pe DN 6 sau pe sectoarele de autostradă Arad – Timişoara – Lugoj.
Alin Șerbănescu ne-a precizat că înainte de depunerea ofertelor au existat mai multe rânduri de clarificări, CNAIR fiind nevoită să răspundă la zeci sau chiar sute de întrebări.
Cele 12 oferte au fost depuse de Alsim Alarko Sanay Tesisleri Ve Ticaret AS; Asocierea Comsa, SAU – Aldesa Construcciones SA; Danya Cebus Rom SRL; Asocierea Elf Road SRL – RPA SRL – Aleandri SPA; Asocierea ICM SPA – SC Tancrad SRL – Impresa di Construzioni ING E. Mantovani SpA; Asocierea Max Boegl Romania SRL – Max Boegl Stiftung & co KG – Tehnocer SRL; Porr Construct SRL; Asocierea PST Group JSC – SC PST Construction Works SRL – SC Alpenside SRL; Asocierea Sinohydro Corporation Limited – SC Nord Vest Infrastructură şi Servicii SRL; Societa Italiana per Condotte D’Acqua SPA; Tirrena Scavi SPA Italia ; Asocierea Trameco SA – Vahostav SK – SC Construcţii Erbaşu SA – SC Grafic Tends SRL.
În primăvara acestui an, mai exact pe data de 27 februarie, CNAIR a anunţat că a desemnat câştigătoare oferta depusă de TIRRENA SCAVI S.p.A, iar valoarea de semnare a contractului este de 272.432.921,95 lei fără TVA.
“Contractul va putea fi semnat după epuizarea perioadei de depunere a contestaţiilor sau după soluţionarea eventualelor contestaţii”, anunţa atunci CNAIR.
De atunci proiectul este plimbat de la o instanţă la alta, nici acum, după mai bine de cinci luni, nefiind soluţionate toate contestaţiile.
Ultima decizie în privinţa constructorului care va ridica centura a venit de la Tribunalul Bucureşti. Magistraţii din capitală au respins contestaţia depusă de una dintre asocierile prezente la licitaţie, dar decizia nu este definitivă. Acum, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti. Însă judecătorii nu au fixat încă un termen, iar fără o decizie definitivă, proiectul bate pasul pe loc.
”Constructorii şi-au făcut un obicei să depună contestaţii chiar dacă le pierd. Nu au în vedere însă faptul că prin acest joc al contestaiilor întârzie semnarea contractelor şi începerea lucrărilor la obiective de interes public”, a declarat purtătorul de cuvânt al CNAIR.
sursa: capital.ro