SCRISOARE DESCHISĂ

adresată stimabilului judecător OVIDIU ŞTEFAN SCĂRLĂTESCU

Distinse domn,

Am decis să va trimit această Scrisoare Deschisă, ca urmare a publicării “Dreptului la Replică”, faţă de incidentul petrecut la filmul pentru copii “Berzele” din 30.10.2016, între domnia voastră şi scumpa mea soţie, care a fost preluat de mai multe publicaţii mass-media.

În calitate de soţ al soţiei mele şi de ocrotitor legal al celor doi minori – fiii mei Andrei şi Ştefan – martori fără voie la incident, am datoria morală să va răspund la atacul direct, imediat şi injust precum şi extrem de nepoliticos la care aţi decis să îmi supuneţi membrii familiei mele, cu speranţa legitimă că veţi realiza într-un final, că este nedrept de la înălţimea jilţului dvs. judecătoresc să porniţi un asemenea atac împotriva soţiei mele, fără să fi făcut o minimă verificare a acuzaţiilor descrise în Dreptul la replică, nutrind admiterea “revizuirii hotărârii de condamnare”.

De la bun început, apreciez ca fiind regretabil acest incident, cu atât mai mult cu cât persoana dvs cât şi soţia dvs – doamna judecător Mihaela Roibu – nu au constituit niciodată vreun motiv de dispută în famila Kovacs, nici pe plan profesional cu atât mai puţin în plan personal.

Sunt gata să vă prezint public scuzele mele şi ale familiei mele, pentru acest incident nedorit, care în mod evident a dus la creşterea fabuloasă a încasărilor la filmul pentru copii Berzele, câtă vreme s-a constatat o “bătaie efectivă pe locuri” între judecători şi avocaţi, cu condiţia de a fi gata să îmi prezentaţi aceleaşi scuze publice pentru grava insultă adusă soţiei mele, prin faptul că sugeraţi în poziţia dvs. că soţia mea s-ar fi strecurat în mod fraudulos la proiecţia filmului, alături de cei doi minori, având bilete expirate de peste 24 de ore, susţinând că în mod firesc nu ar fi trebuit să fie lăsată să intre la film, că a refuzat să vă elibereze locurile deşi era evident că se află în culpă şi ar fi trebuit să fie dată afară chiar din sala de cinema etc.

Văzând aceste declaraţii publice ale dvs., cu atât mai mult cu cât vin din partea unui distins judecător, aşa cum vă cunosc, fiind apreciat atât în mediul profesional cât şi în societate, am purces de îndată la verificarea situaţiei descrise pentru că în cazul în care cele relatate se adeveresc să fiu gata să îmi prezint scuzele sau, dimpotrivă, să vă atrag atenţia că nu soţia mea este vinovată de deranjul pricinuit dvs.

Înţeleg că aţi intrat la film, după începerea acestuia sau în timpul publicităţii, oricum luminile erau stinse, cu încă o persoană de sex feminin, care a fost luată drept soţia dvs., însă ulterior s-a lămurit şi acest aspect că este de fapt cumnata dvs. solicitând pe un ton imperios dar nu absolut necesar eliberarea ultimelor 3 rânduri ale sălii de cinema întrucât sunt rezervate de dvs., iar pentru că nimeni nu a reacţionat şi nu a dat curs cererii dvs. a fost necesar să repetaţi de mai multe ori acest îndemn de evacuare şi eliberare “a ultimelor 3 rânduri”.

Vă spun sincer, domnule judecător şi eu aş fi ignorat o persoană necunoscută care intră la film şi cere imperios eliberarea a 3 rânduri de scaune, fără să ştiu în baza cărei autorizări cere acest lucru şi nefiind însoţit de un reprezentant al Cinema City, poate doar dacă ar fi fost de la I.S.U Banat m-aş fi conformat imediat, crezând că este un exerciţiu anti-incendiu.

Personal cred că incidentul acesta putea fi evitat dacă aţi fi intrat la timp cu cei 18 copii la film şi nu aţi fi deranjat toţi spectatorii, iar chiar dacă aţi întârziat, atunci când aţi ajuns în sala de cinema şi aţi constatat că cele 3 rânduri sunt ocupate de alte persoane “clandestine”, aţi fi apelat direct la sprijinul plasatorilor, fără a încerca să evacuaţi personal prin dispoziţie verbală persoanele care aţi considerat că va ocupă fără drept locurile.

Mergând mai departe, după ce într-un final văzând că sunteţi ignorat şi nu se conformează toată lumea “ordinului de evacuare” aţi apelat la angajaţii Cinema City pentru a pune în practică dispoziţia dvs. de evacuare chiar prin forţă “manu militari”, considerându-vă în legitimitate în baza biletelor pe care le aveaţi chiar în mâna dvs., astfel încât orice refuz de a se elibera spaţiul respectiv aţi privit-o drept o ofensă adusă autorităţii.

La solicitarea dvs., soţia mea s-a conformat şi v-a prezentat biletele care atestau dreptul acesteia de a se afla în sala de cinema împreună cu cei doi minori, însă susţineţi dvs. că erau pentru spectacolul din 29.10.2016 şi nu pentru cel din 30.10.2016, aşadar locurile erau corecte, fapt cu care desigur sunteţi de acord însă pentru o reprezentaţie care trecuse deja de 24 de ore aşa cum susţineţi şi astfel aţi tras concluzia imediată, executorie şi fără cale de atac, cu mintea şi raţiunea imbatabilă de judecător că soţia mea se află în ilegalitate atât ea cât şi cei doi minori şi trebuia “sancţionată” nu numai prin mutarea sa “disciplinară” pe alte locuri şi alte rânduri, ci chiar a fost în mod nepermis tolerată prezenţa sa în continuare în sala de cinema, probabil din milă că era cu copii după ea săraca.

Ceea ce nu aţi constatat însă domnule judecător şi sincer m-aş fi aşteptat în “respectarea dreptului la apărare al soţiei mele” şi chiar al principului audiatur et altera pars, să observaţi că bilelete acesteia au fost achiziţionate în data de 29.10.2016 orele 18,30, plata fiind făcută cu cardul, iar filmul Berzele avea reprezentaţii de la orele 11 şi 14, aşadar printr-o minimă verificare aţi fi constatat cu uşurinţă că nu ar fi putut achiziţiona bilete la ora 18,30 pentru un spectacol din aceiaşi zi care a avut ultima reprezentaţie la orele 14ă ci din contra biletele erau pentru data de 30.10 orele 14, suprapuse cu rezervările dvs. din 27.10.2016 şi probabil cumpărate on-line.

Tocmai aceasta este menirea unui judecător, de a cerceta o stare de fapt dincolo de aparenţe, însă printr-o judecată superficială şi expeditivă, v-aţi lansat într-un atac la adresa soţiei mele, punând o la zidul infamiei, făcând afirmaţii în cadrul Dreptului la replică ce nu vă onorează când, de fapt, potrivit “probelor “ se putea observa cu uşurinţă că nu avea nici o culpă.

Mai mult, nici o publicaţie mass-media nu a pomenit numele soţiei mele, numele acesteia a fost indicat doar de dvs. în Dreptul la replică, iar tot rechizitoriul pe care l-aţi făcut la adresa acesteia este profund eronat, condamnând fără probe, când de fapt vina aparţinea celui care a vândut bilelete în data de 29.10.2016 orele 18,30 pentru un spectacol care în mod evident nu mai putea avea loc în acea zi (ultima reprezentaţie fiind la orele 14) aşadar în mod legitim i s-a permis accesul în sală în data de 30.10. 2016 la orele 14, iar ironia sorţii a făcut să fie dublate locurile unui avocat cu cele ale unui judecător…

Drept pentru care, vă rog să primiţi domnule judecător, întreagă noastră apreciere şi consideratiune, regretând sincer acest incident, nădăjduind că această Scrisoare Deschisă să nu fie primită ca un afront la adresa dvs., ci doar un mesaj de reflecţie asupra modului în care puteţi stigmatiza o persoană fără ca aceasta să vă fi provocat în vreun fel şi fără să aibă o vină esenţială în ceea ce priveşte nemulţumirea dvs., singura sa vină fiind că s-a aflat în aceeaşi sală de cinema cu dvs. şi a cumpărat aceleaşi locuri ca şi dvs.

Vă mulţumesc,

FLORIN KOVACS

soţul doamnei avocat GABRIELA KOVACS şi ocrotitorul legal al fiiilor săi ANDREI şi ŞTEFAN

13.11.2016