Victor Babeș s-a născut la 27 iulie 1854, la Viena, pe vremea imperiului austro-ungar, fiind fondatorul școlii românești de microbiologie, tratamentul pelagrei și rabiei. După alte surse, ziua de naștere a fost 4 iulie sau 28 iulie.
În colaborare cu Victor André Cornil, Victor Babeș este autorul primului tratat de bacteriologie din lume.
Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara poartă și numele lui Victor Babeș.
Victor Babeș a fost fiul lui Vincențiu Babeș, originar din Hodonii Banatului (21 ianuarie 1821 – 3 februarie 1907), fost avocat, profesor, ziarist și om politic român din Banat, unul din membrii fondatori ai Academiei Române.

Vincențiu Babeș a fost fiul lui Gheorghe Crâșmarul, țăran gospodar din Moșnița…

Vincențiu Babeș a fost fiul lui Gheorghe Crâșmarul, țăran gospodar din Moșnița, care a murit pe când băiatul era încă mic. Bunicul său, Mitra Babeș, neavând copii, l-a adoptat și i-a dat numele său. Mitra Babeș era un cărturar cunoscut și a avut gândul de a-l face preot.
După sfârșirea cursurilor primare, Vincențiu a urmat liceul cu predare în limba germană, întâi
în Timișoara, apoi în Szeged, unde a luat bacalaureatul în 1841.
După aceea, a urmat cursurile de teologie la Carloviț și la Seminarul din Arad. Pe când se apropia de devenirea sa ca preot, Vincențiu Babeș renunță și se îndreaptă către studiul dreptului, pentru care se înscrie la Facultatea de Drept din Budapesta.

În anul 1848, obținând diploma de avocat, Vincențiu Babeș s-a înapoiat la Arad, unde a funcționat întâi ca profesor și apoi ca inspector al școlilor românești. Tot în acea vreme a fost trimis la Viena, în deputațiune, pentru apărarea intereselor diecezei Aradului și ale poporului românesc de la Mureș și Criș.
La sfârșitul lui 1849 a fost redactor și translator al textului românesc la gazeta oficială în care
erau publicate textele de legi imperiale. În 1851 a fost numit grefier la una dintre secțiile Curții de Înaltă Casație și Justiție din Viena. În anul 1859 a primit rangul de consilier privat și, în 1860, a fost numit Secretar al Curții.
În anul 1862, a fost transferat la Budapesta în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație. Din 1863-1869 a fost președinte al mesei regale în Pesta. A ieșit după un serviciu de 22 de ani, pe motive politice.

Primul tratat de bacteriologie din lume

Victor Babeș a studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde și-a luat doctoratul.
Și-a început cariera științifică în Budapesta ca asistent în laboratorul de Anatomie Patologică (1874 – 1881). Atras de microbiologie, pleacă la Paris, unde lucrează un timp în laboratorul lui Louis Pasteur.
În 1885, împreună cu Victor Cornil, publică primul tratat de bacteriologie din lume intitulat Les bactéries et leur rôle dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses.
În anii 1885 – 1886, a lucrat în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch.
În 1887, Victor Babeș este chemat la București ca profesor la catedra de Anatomie Patologică și Bacteriologie.

„Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei rușini naționale, vi-l dau eu: împroprietărirea țăranilor”…

Activitatea științifică a lui Victor Babeș a fost foarte vastă, cu un accent deosebit în problemele de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică și seroterapie anti-difterică. A demonstrat prezența bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave și a pus în evidență peste 40 de microorganisme patogene. De o deosebită importanță este descoperirea unei clase de paraziți – sporozoari intracelulari  nepigmentați – care cauzează febra de Texas la pisici și alte îmbolnăviri la animale vertebrate. La Congresul Internațional de Zoologie din Londra (1900) acești paraziți sunt clasificați în genul Babesia.

Pe lângă activitatea științifică, Victor Babeș a fost preocupat de îmbunătățirea stării sanitare a populației, în special în combaterea și prevenirea pelagrei. Studiind cauzele pelagrei care, ca și tuberculoza, avea extindere în masă, a subliniat esența socială a acesteia și în 1907 a susținut:
„Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei rușini naționale, vi-l dau eu: împroprietărirea țăranilor”.
De asemenea, Babeș s-a preocupat îndeaproape de problemele medicinii profilactice, abordând probleme ca alimentarea cu apă a localităților sau organizarea științifică a luptei antiepidemice etc.
Victor Babeș s-a stins din viață la 19 octombrie 1926, la București.

Eponime asociate. Ce este Babesioza?

# Examenul citologic Babeș-Papanicolau: permite depistarea precoce a leziunilor precanceroase care au potențialul de a evolua în cancer de col uterin
# Corpusculii Babeș-Ernst: incluzii metacromatice în protoplasma unor bacterii grampozitive (de ex.: bacilul difteric)
# Corpusculii Babeș-Negri: incluzii rabice în celulele nervoase.
# Babesia: un gen de paraziți din ordinul Haemosporidia.
# Babesioza (cunoscută și ca Piroplasmoza, febra Texas sau febra Nantucket): o boală rară gravă, uneori fatală, la oameni cauzată de un protozoar intraeritrocitar, Babesia microti. Babesioza este o boală cu declarare obligatorie în Quebec.

Babesioza este o boală parazitară foarte gravă (agenții etiologici sunt babesiile, paraziți unicelulari, ce parazitează globulele roșii, hematiile) ce afecteaza diferite specii de mamifere, inclusiv omul, este o zoonoză produsă de un parazit unicelular transmis prin intermediul căpușelor care reprezintă gazde definitive și rezervor de babesii în natură.
Este o boală întâlnită pe tot globul. În Europa având caracter sezonier, se întâlnește în special primăvara, în lunile aprilie – mai, atunci când activitatea căpușelor este maximă.
Mai receptive la boală sunt animalele tinere, cele malnutrite și bolnave și cele cu imunitate slabă (imunosupresie).(sursa: Wikipedia și alte surse)