În fiecare an, la data de 2 februarie, pe plan internaţional se sărbătoreşte Ziua Mondială a Zonelor Umede. Acestea sunt definite ca întinderi de bălţi, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depășește șase metri.
În România, sunt declarate 19 situri, care apar pe listele Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN), totalizând 1.156.448 hectare, între acestea numărându-se: Rezervația Biosferei Delta Dunării, Balta Mică a Brăilei, Lunca Mureșului (jud. Arad și Timiș), Complexul Piscicol Dumbrăvița (jud. Brașov), Lacul Techirghiol (jud. Constanța), Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Natural Comana (jud. Giurgiu), Tinovul Poiana Stampei (jud. Suceava).
De-a lungul istoriei sale, Banatul de câmpie a avut o vastă reţea de zone umede. Ponderea acestora s-a diminuat dramatic în ultimele două secole prin lucrări hidromeliorative de anvergură pentru obţinerea unor suprafeţe de teren agricol, de exemplu interfluviul Timiş-Bega şi bazinul Aranca.
În categoria zone umede reprezentative pentru Timiș sunt incluse Mlaştinile Satchinez, Mlaştinile Murani, Lunca Bârzavei, Lunca Timișului, Parcul Natural Lunca Mureșului – care a fost desemnat zonă umedă de importanţă internaţională – şi zona Lacului Surduc. Plantele acvatice, specii de păsări și specii de pești convieţuiesc permanent sau temporar în aceste ecosisteme, demonstrând forme şi faze de evoluţie diferenţiată ale raporturilor organismelor vii cu mediul lor de viaţă.
Cea mai mare atractie pentru turisti o reprezinta Rezervatia Ornitologica Mlastinile Satchinez, supranumita Delta Banatului, adevarat paradis secular al pasarilor. Mlastinile se alimenteaza de la numeroasele izvoare ce se aduna intr-o Vale larga a Ierului, unde formeaza un lant de balti, cu ostroave si peninsule pe care cresc salbatic paduri de stuf presarate cu specii de plop si salcam, decorate cu perdele de liane.
Mai mult de jumatate din speciile de pasari cunoscute in Romania pot fi vazute si in aria restransa de 104 hectare a Rezervatiei Ornitologice de la Satchinez, unele dintre ele fiind declarate monument al naturii”. Printre „perlele” Deltei Banatului, care cuibaresc in zona si pot fi admirate de vizitatori tot timpul, se regasesc egreta mica, egreta mare, starcul galben, cormoranul mic, cataliga, toate monumente ale naturii, starcul de noapte, buhaiul de balta, starcul pitic, starcul rosu, starcul cenusiu, corcodelul pitic, corcodelul mare, rata salbatica, gainusa de balta, lisite, carstelul-de-apa, crestetul pestrit, nagatul, chirighita, boicusul sau codobatura-cap-negru si altele. Dintre rapitoare, heretele de stuf, vanturelul de seara, vinderelul rosu, soimul randunelelor, ciuful de campie si cucuveaua. Alaturi de ele vietuiesc in armonie rate si gaste salbatice, cocori si pasari cantatoare.
O alta atractie naturala protejata sunt Mlastinile Murani, care se intind pe o suprafata de 200 de hectare cu luciu de apa, mlastini, stufaris, pajisti panonice si paduri care asigura conditii de cuibarire si de hrana pentru mai multe specii de pasari migratoare sau sedentare, vedeta fiind rata cu cap castaniu, alaturi de alte pasari rare (erete de stuf, chira neagra, chirichita cu obraz alb, barza alba, corcodelul mare, lisita, gasca cenusie, garlita mare si mica.
In extremitatea vestica a judetului se afla Rezervatia Ornitologica Beba Veche (pe o suprafata de aproape 2.200 de hectare), declarata in anul 2000 arie protejata mai ales pentru dropia comuna, o specie de pasare de stepa, care a inceput sa reapara in acest habitat, dupa ce fusese declarata ca specie disparuta de prin anii ’70.
Pe langa aceste arealuri, la fel de atractive sunt Rezervatiile Naturale Insula Mare a Cenadului (o arie naturala de trei hectare de vegetatie arboricola cu salcie ori plop, si ierboasa de stepa, care asigura conditii de cuibarire si hrana pentru mai multe specii: starc purpuriu, cenusiu, galben, de noapte, egreta mare, barza neagra, alba, cormoran mare, cufundar mic, rate si gaste salbatice) si Insula Igrisului (de trei hectare cu vegetatia bogata, unde se intalnesc pasari rare precum egreta mica, declarata monument al naturii, soimul calator si alte exemplare care au migrat de pe Insula Cenadului, care a fost in cea mai mare parte defrisata.
La 2 februarie 1971 a fost semnată Convenția Ramsar, actul internațional care reglementează zonele umede. În 2016, printre alte evenimente dedicate Zilei mondiale zonelor umede, se numără și un concurs de fotografie, dedicat tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani din întreaga lume, care se va desfășura în perioada 2 februarie — 2 martie 2016. Astfel, concursul constă în transformarea în imagini (fotografii) a mesajului „Zonele umede sunt vitale pentru stilurile de viață durabile”.
Actul internațional care reglementează zonele umede este Convenția asupra zonelor umede, numită și Convenția Ramsar. Convenția este un tratat interguvernamental care oferă cadrul legal pentru acțiunile de la nivel național și pentru cooperare la nivel internațional, în vederea conservării și folosirii înțelepte a zonelor umede și a resurselor acestora.
Obiectivul declarat al Convenției Ramsar este acela de a conserva zonele umede, fauna și flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice. Deși zonele umede acoperă doar 1% din suprafața planetei, ele sunt responsabile într-o proporție foarte mare de schimburile bio-geo-chimice dintre uscat, atmosferă și sistemele hidrologice, la scară regională și globală.