România este, şi în anul 2018, codaşa Europei când vine vorba despre numărul de kilometri de autostradă. În anul trecut, de exemplu, s-au inaugurat doar 15 kilometri de şosea rapidă, deşi sunt deschise mai multe şantiere. În vestul ţării, şoferii aşteaptă din 2013 să circule pe autostradă până în centrul României. Însă din cele 3 şantiere, niciunul nu pare pregătit să primească vreun conducător auto anul acesta.

Cum stăm la nivel european?

Cum era de aşteptat, suntem codaşi în Europa. Singura ţară care se apropie de „recordul” ruşinos al României este Serbia. Dar ţara vecină are o suprafață mult mai mică faţă de România, nu a aderat la UE, deci nu primește bani europeni, și are în spate războiul de la începutul anilor 1990. Totuși, a reuşit să ne ajungă. România are 748 de kilometri de şosea rapidă, iar Serbia, 747. Avantajul sârbilor este că drumul lor străbate ţara de la nord la sud, pe când şoferii din România urcă şi coboară, într-o frenezie demnă de o cauză mai bună, pe și de pe loturile de autostradă deschise.

Slovenia, o ţară de zece ori mai mică decât a noastră, are peste 530 de kilometri de autostradă, dar aici ritmul de muncă este susţinut. Anual, sunt inaugurate noi tronsoane de şosea rapidă.

Polonia ne dă lecţii! O ţară de două ori mai mare decât România (39 milioane de locuitori), tot fostă comunistă şi distrusă de Al Doilea Război Mondial, a reuşit să aibă peste 1.700 de kilometri de autostradă. Să nu mai spunem că are şi 1.500 de kilometri de drumuri expres, o noţiune care la noi a ajuns doar pe hârtie.

Să ne uităm şi peste graniţa de vest. Ungaria are 1.200 de kilometri de autostradă, şi vecinii noștri au început să mai construiască o bretea importantă chiar anul acesta. Ungurii au asigurat transportul până la graniţele sale numai pe şosele rapide.

Stadiul loturilor 2, 3 şi 4, din Lugoj–Deva

Pornind la drum din Timişoara, şoferii au parte de autostradă până în dreptul localităţii Margina. De aici, însă, tot ce oferă peisajul rutier este şantierul şi mobilizarea mai mare sau mai mică a constructorilor. După coborâre, şantierul de finalizare a celor 13 kilometri de autostradă rămaşi de construit din lotul 2 (cuprins între Traian Vuia şi Coşeviţa) zace în nemişcare. Constructorul nu a reuşit să realizeze tunelul de la finalul lotului, iar Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere nu se grăbeşte să contracteze o nouă firmă care să sape tunelul lung de peste 2 kilometri.

Potrivit ultimei informări privind stadiul lucrărilor de pe Lugoj–Deva, document publicat în luna mai de CNAIR, noul termen pentru cei 13 kilometri până la Coşeviţa este undeva în intervalul octombrie–decembrie 2021. Licitaţia pentru construirea tunelului din sectorul E ar putea fi problematică. Constructorul nu a primit decât 57% din banii promişi şi susţine că a construit mai mult decât trebuia. Aceste lucrări sunt neplătite din totalul de 562 de milioane de lei, cât e contractul complet pentru cei 28,6 kilometri.

Lotul 3, cuprins între Coşeviţa şi Ilia, care costă 580 de milioane de lei, este poate cel mai discutat segment. Cu singuranţă, e și cel mai vizitat, în primăvara aceasta el fiind inspectat de mai multe autorităţi şi de membri ai ONG-urilor. Termenul de deschidere este prevăzut pentru septembrie anul în curs, dar toţi cei care au călcat pe şantier susţin că este imposibil.

„Directorul general al CNAIR SA, Narcis Neaga, a vizitat, la mijlocul lunii mai, în prima săptămână de la preluarea mandatului, șantierul lotului 3 al Autostrăzii Lugoj–Deva. Din echipa de inspecție fac parte tehnicieni CNAIR, care evaluează situația lucrărilor de pe acest lot de autostradă. Situația șantierului lotului 3 al Autostrăzii Lugoj–Deva se află de mai mult timp în atenția reprezentanților CNAIR și ai Ministerului Transporturilor din cauza problemelor identificate, care țin de întârzieri și calitatea lucrărilor”, au transmis cei de la CNAIR.

Cele mai grave probleme nu au fost nici acum rezolvate, cu toate că vizitele inopinate se ţin lanţ. Potrivit documentelor oficiale, aici mai trebuie realizate următoarele lucrări, dar trebuie „acoperită” şi birocraţia aferentă lor: „Modificare la contract (Ecoduct 57+710); modificare la contract (Descarcare Holdea); lipsa exproprierilor și, implicit, a Autorizației de Construire pentru lucrările aferente descărcării traficului în zona Holdea; obținerea autorizaţiei de construire pentru pasajul km 59+50 peste autostrada din zona descărcării Holdea”.

Şi specialiştii de la Pro Infrastructura sunt pesimişti în ceea ce priveşte deschiderea lotului în luna septembrie a acestui an. Ultima vizită pe şantier le-a lăsat un gust amar.

„Sunt câteva puncte întârziate (terasamentele de la nodurile Ilia și Grind, defectele tehnice de lângă podul peste Mureș, spațiile de servicii de la Ohaba, zona ecoductelor și descărcarea de la Holdea), unde constructorul este mobilizat și desfășoară activitățile necesare.

Într-adevăr, mobilizarea poate fi îmbunătățită pentru grăbirea termenului de finalizare, însă acest aspect este irelevant atât timp cât oficialii din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere refuză în mod sistematic să plătească lucrările suplimentare solicitate constructorului (unul dintre cele două ecoducte și nodul rutier Holdea). Fără asumarea de către CNAIR a acestor costuri, lotul de autostradă va reprezenta un nou muzeu deoarece nu va fi conectat la DN 68A (finalul filmării).

Facem apel pentru o licărire de competență și profesionalism în cadrul conducerii CNAIR, astfel încât nodul rutier de la Holdea să fie adiționat contractului aflat în execuție. Doar în acest mod există o șansă (și așa, extrem de mică) să circulăm pe cei 21 de km de autostradă la finalul anului 2018”, au transmis specialiştii.

Ca şi când nu ar fi suficient, pe lotul 3 se munceşte „la negru”

Ca şi cum nu erau destule probleme, pe şantierul lotului 3 au fost descoperite persoane care munceau „la negru”. În aprilie, angajaţii Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara au găsit la muncă 5 muncitori care nu aveau contracte pentru a lucra pe şantier.

„Am avut o nouă acțiune de control pe lotul 3 al autostrăzii, exact cu Biroul de Muncă Nedeclarată, pe care l-am înființat la 1 ianuarie 2018. Din situația prezentată la vizita domnului ministru al Transporturilor în județul Hunedoara și pe verificare, o singură societate funcționează cu muncă fără forme legale, o societate din afara județului. Atunci am identificat 2 persoane. Pe lotul 3 am identificat încă 4 persoane la aceeași societate. Celelalte societăți lucrează cu forme legale, chiar dacă timpul de muncă nu este respectat în totalitate”, a declarat inspectorul-șef al ITM Hunedoara, Adrian Bozdog.

Lotul 4 din tronsonul Lugoj–Deva, cel mai ieftin, este şi cel mai avansat. Însă termenul anunţat de CNAIR pentru deschidere — trimestrul II — este unul total nerealist. Stadiul fizic al şantierului este de 85%, dar mai sunt lucrări grele de realizat.

„Antreprenorul este bine mobilizat și, în ritmul actual, până la finalul acestui an mare parte din lucrări vor fi aproape gata, cu excepția vestitului Deal al Liliecilor de la Șoimuș. Această zonă este punctul critic al tronsonului, unde anvergura lucrărilor este semnificativă. Până în prezent constructorul s-a concentrat pe partea de săpătură. Așteptăm cu interes debutul fazei de umpluturi/terasamente și de consolidare a versantului.

Chiar dacă acest segment de autostradă va fi 100% finalizat în cursul anului 2019 (estimarea noastră actuală este T2 2019), el nu va putea fi utilizat fără nodul rutier de la Ilia, care se află pe lotul vecin. Solicităm oficialilor din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere să facă toate demersurile necesare și să rezolve situația contractuală cu spaniolii de la Comsa, astfel încât la recepția lotului 4 acesta să nu se transforme într-un nou muzeu”, spun cei de la Pro Infrastructra după ultima vizită.

Lotul 4 din Lugoj–Deva începe la Ilia şi merge până la Şoimuş, iar costul acestuia este de 420 de milioane de lei.