Subiectul autostrăzilor din România este mereu „la zi”. Șoferii se plâng de faptul că nu au șosele rapide pentru a străbate țara în lung și-n lat, autritățile fac promisiuni, dar rămânem la coada topului european al numărului de kilometri de autostradă. Avem 912 și ne situăm pe locul 21 dintr-o listă de 51. Atenție! În acest top, ultimele 12 poziții apar cu 0 (zero!) kilometri de autostradă, acestea fiind ocupate de țări precum Republica Moldova, Belarus, Malta sau Vatican.

Mai puțini kilometri de autostradă față de România au și state precum Bosnia (200), Albania (145), Armenia (133) sau Georgia (110). În fața noastră se află însă multe alte țări din vestul Europei, dar și Ungaria, care a trecut de borna 1.500.
Este adevărat, unele țări au o tradiție veche în construirea autostrăzilor. Vă prezentăm, în acest număr al săptămânalului nostru, istoria șoselelor rapide din unele state și vom vedea când și unde s-a împotmolit România la acest capitol.

Serbia, autostradă care străbate țara

În Serbia, construirea autostrăzii A1 a început în anii ’60. Autostrada traversează Serbia de la nord la sud, pe o lungime de 588 kilometri. Începe de la granița cu Ungaria (fiind o continuare a autostrăzii maghiare M5, de la Budapesta), de unde se îndreaptă spre Subotica, Novi Sad și ajunge la Belgrad, ieșind din Voivodina și intrând în Serbia propriu-zisă, de unde își continuă drumul spre Smederevo, Jagodina și Niș. De la Niș, autostrada intră pe Valea Moravei de Sud, unde se termină la granița cu Macedonia de Nord (și de unde se continuă spre Skopje și Salonic). Este cea mai importantă șosea din rețeaua rutieră a Serbiei.

Șoseaua rapidă, pe întregul traseu, a fost inaugurată între 4 decembrie 1970 și 18 mai 2019. Ca toate autostrăzile Serbiei, este o autostradă cu plată, astfel încât, la intrări și ieșiri, utilizatorul autostrăzii trebuie să plătească o taxă.

La sfârşitul anului trecut, Serbia avea în folosinţă 962,34 de kilometri de autostradă.
Încă 560 de kilometri se vor construi până în anul 2024, conform datelor oferite de Ministerul Transporturilor de la Belgrad, constituind Noua Autostradă a Păcii, care va lega Belgradul de Sarajevo, pe o distanţă de 314 de kilometri. Pentru românii care pornesc spre Marea Egee din vestul țării înseamnă o economie de timp de trei ore, din 2024.

Ungaria, două autostrăzi la granița cu România

În Ungaria, construirea autostrăzilor a început în 1964, cu M7, care s-a încheiat în 1975. Vorbim despre legătura dintre Budapesta si Lacul Balaton. Lungimea totală a sistemului a ajuns la 200 de kilometri în 1980, 500 în 1998 și 1.000 în 2007. Acum, vecinii noștri circulă pe o rețea de autostrăzi de 1.527 de kilometri.

Rețeaua de autostrăzi maghiare cuprinde în prezent 13 autostrăzi, dintre care 19 sunt cel puțin parțial operaționale, și 11 (M1, M5, M7, M15, M19, M25, M31, M35, M43, M51 și M70) au fost finalizate din luna august 2020.

Două dintre șoselele rapide se leagă și de România, prin Nădlac și Borș. Ultima rută a fost inaugurată în 2020 în țara noastră și a fost deschis și un punct de trecere a frontierei. Tronsonul Biharia-Borș se leagă direct la autostrada M4 și, mai departe, cu M35 din Ungaria.

Lotul de autostradă Biharia – Borș are o lungime de 5,3 kilometri și contractul a fost semnat, încă din decembrie 2018, pentru 28,5 milioane de euro, cu un termen de 19 luni pentru proiectare și execuție

Germania, lider la „rapiditate”

Rețeaua de autostrazi din Germania are o lungime de 12.800 de kilometri și este pe locul cinci în lume și doi în Europa, după SUA, China, Canada și Spania.

Ideea construirii de autostrăzi în Germania a apărut încă de la mijlocul anilor 1920, dar procesul a decurs greu la început. Primul poriect a vizat construirea unui drum denumit „HaFraBa”, destinat exclusiv mașinilor, care urma să traverseze Germania de la Hamburg la Frankfurt și să ajungă până în Basel, Elveția.

În 1926, autoritățile din domeniul transporturilor din Germania au început planificarea unei rețele complexe de drumuri de mare viteză. Ținta finală era o lungime de peste 22.000 de kilometri, vis neîmplinit nici până azi.

Adolf Hitler a fost un promotor al autostrăzilor. El a înființat, în 1933, Agenția de Autostrăzi a Statului. Au fost astfel completate proiecte pentru patru rute, care însumau 6.900 de kiloemtri, iar lucrările efective au început la sfârşitul anului 1933.

Acum, pe rețeaua de 12.800 de kiloemtri de autostrăzi germane, se circulă cu cea mai mare viteză din Europa, pentru că nu există limită în unele zone, exceptând cele urbanizate. Peste 70% dintre șoselele de mare viteză au doar o limită recomandată de viteză.

SUA, țara autostrăzilor

Vă vine să credeți sau nu, Statele Unite ale Americii au o rețea de peste 6 milioane de kilometri de autostradă. Aici a fost însă creat un sistem mult mai complex față de cel european, care își are rădăcinile la începutul secolului XIX. George Washington poate fi numit tatăl autostrăzile americane după ce a creat un drum în Ohio, defrișând suprafețe mari de pădure. Asta se întâmpla înainte de 1800. Șoseaua a devenit prima autostradă națională — The National Road — sub mandatul președintelui Thomas Jefferson.

Boom-ul a fost înregistrat de americani în 1956. Sistemul Național „Dwight D. Eisenhower” de autostrăzi interstatale și de apărare, cunoscut mai mult ca Sistemul de Autostrăzi Interstatale sau Sistemul Șoselelor Interstatale, este o rețea de autostrăzi care face parte din sistemul național de autostrăzi din Statele Unite. Construcția sistemului a fost autorizată prin Legea Ajutorului Federal pentru Șosele, din 1956. Sistemul se extinde pe tot cuprinsul Statelor Unite și are rute în Hawaii, Alaska și Puerto Rico.

România, încotro?

Să revenim în țara noastră. Avem 912 kilometri de autostradă, dar marea problemă este că nu avem o rută care să taie țara în nicio direcție. La noi construirea de autostrăzi a început în perioada comunistă. Prima a fost deschisă în 1972, fiind vorba de tronsonul București – Pitești. Regimul nu își dorea o conexiune cu Occidentul, ca acum, așa că s-a axat doar pe rute interne. A urmat segmentul Fetești – Cernavodă, în 1987. Apoi, procesul s-a oprit. În ultimii doi ani de putere, comuniștii nu au mai construit nimic, iar Revoluția a adus schimbarea regimului. Tranziția, care pare că nu se mai oprește, a pus pe butuci construirea de autostrăzi. Abia în 2004 a mai fost deschis un tronson din Autostrada Soarelui: București – Fundulea – Drajna.

Urmează planuri mari. Guvernul semnează, în același an, un contract păgubos cu Bechtel, pentru 52 de kilometri de autostradă în Transilvania. Dacă aici lucrările au trenat și șoseaua din Carpați nu e gata nici acum, în 2007 se tăia panglica pe o nouă parte a autostrăzii către litoral — Drajna – Fetești.

Ajungem și în vestul țării, unde a fost gândit un proiect ambițios care îi ducea pe români din est până la granița cu Ungaria. Tronsonul Timișoara – Arad a fost deschis în 2011, Belinț – Lugoj și lot I Timișoara — Lugoj, în 2012.

Până la Nădlac, de la Arad, pe autostradă circulăm neîntrerupt din 2015. În același an a fost inaugurat și lotul I Lugoj – Deva, și lotul II Timișoara – Lugoj.

Suntem în 2021 și încă avem o mare gaură în drumul de la Deva spre Nădlac — 15 kilometri pe lotul II din Lugoj – Deva. Autoritățile încă se bâlbâie în licitații după ce au reziliat contractul, care nu includea tunelurile pentru animale. Acum, vor să obțină finanțare prin PNRR pentru a construi bucata de autostradă „problemă”. Potrivit situației publicate pe site-ul CNAIR, acest segent va fi gata abia în 2025.

Între timp, pentru ca șoferii să aibă parte de un drum cât de cât decent spre Occident din centrul țării, DN 68A Margina – Holdea a fost reabilitat.

Însă, nodurile autostrăzii A1 de la Margina și Traian Vuia au intrat în reabilitare. Au apărut, inevitabil, abuteiaje. Așa că autoritățile române au venit rapid cu o soluție.

„Pentru fluidizarea traficului rutier din nodul rutier Margina, de pe autostrada A1, s-a instituit o soluție temporară de trafic în sensul giratoriu de pe DN 68A.

Astfel, breteaua de acces pe autostrada A1, pe direcția București, va fi folosită, începând din 22 iulie, de la ora 14, ca acces temporar spre Timișoara, iar ca punct de întoarcere este stabilită o zonă din autostrada A1, aferentă nodului rutier Margina. Circulația transporturilor agabaritice se va desfășura pe varianta anterioară a traseului.

Decizia a fost luată după finalizarea lucrărilor de pe sectorul DN 68A Margina – Holdea. În nodul rutier Margina conexiune cu DN 68A, în condiții de trafic intens, se suprapuneau fluxurile de trafic, ceea ce crea coloane de autovehicule atât pe autostrada A1, cât și pe DN 68A. Prin eliminarea împletirii fluxurilor de circulație din sensul giratoriu menționat, se elimină ambuteiajele de pe cele două artere principale de circulație”, a anunțat DRDP Timișoara, săptămâna trecută.

Ministrul Transporturilor a salutat inițiativa și spune că echipa sa lucrează de zor să rezolva „gaura” de pe lotul de autostradă.

„După reabilitarea drumului național DN 68A Margina – Holdea, implementăm încă o soluție pentru fluidizarea traficului din zonă: optimizăm circulația prin nodul rutier de la Margina, acolo unde în prezent se produc ambuteiaje semnificative pe direcția principală de mers, între cei care urcă și cei care coboară de pe autostradă.

În noua configurație se evită intersectarea fluxului de mașini care coboară de pe A1 și intră pe DN 68A, cu cel care vine de pe drumul național și vrea să urce pe autostradă.

Soluția este simplă și s-a făcut cu o minimă investiție în semnalizare rutieră: este dată în circulație o bretea deja construită, care urcă spre A1, de pe care se va întoarce la 180 de grade pe A1, în direcția Timișoara (…).
Mă bucur să văd că reabilitarea DN 68A a fost foarte bine primită de șoferi și la fel sper să fie și această rezolvare a blocajelor din zonă, din cauza cărora românii pierdeau zeci de minute în trafic.

Evident, echipa de la minister depune toate eforturile pentru rezolvarea problemei mai ample de aici: finalizarea găurii din A1 Lugoj – Deva, adică a notoriului lot 2, care cuprinde tunelurile pentru urși”, a transmis ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.

Acum, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență, în România se vor construi 434 de kilometri noi de autostradă. Atenție! Termenul este anul 2026. Aici apare și tronsonul lipsă din autostrada A1 Lugoj – Deva. Ministerul Transporturilor cere de la Comisia Europeană, prin PNRR, 190 de milioane de euro, dintr-un cost total de 300 de milione de euro.