Senatul a adoptat tacit luni proiectul Guvernului pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, referitor la autoritatea poliţistului şi la majorarea amenzilor în cazul refuzului legitimării și al petrecerilor neautorizate.
Nota de adoptare tacită pentru acest proiect, la care termenul de dezbatere şi vot s-a împlinit pe 19 iunie, a fost citită în plen de preşedintele de şedinţă, senatorul Claudiu Manda. Proiectul instituie reguli referitoare la procedurile de legitimare, control corporal, al bagajelor şi al vehiculului persoanei, conducerea persoanei la sediul poliţiei şi utilizarea forţei.
De asemenea, prin proiect se propune majorarea cuantumului amenzilor pentru refuzul de a da relaţii cu privire la identitate (de la 100 – 500 lei, limitele cuantumului devin 500 – 1.500 lei) având în vedere că refuzul de legitimare presupune deplasarea persoanei şi identificarea la sediul poliţiei, timp în care poliţistul nu poate interveni la alte cazuri ce reclamă prezenţa sa în teren.De multe ori, refuzul de legitimare stă la baza escaladării unor situaţii tensionate în interacţiunea poliţist-cetăţean, precizează sursa citată.
Muncă în folosul comunității, pentru contravenții în formă continuată
Se propune, totodată, creşterea valorii amenzilor pentru organizarea de petreceri private în spaţiul public, în proximitatea imobilelor cu destinaţia de locuinţe (de la 500 – 1.500 lei, limitele cuantumului devin 2.000 – 3.000 de lei). În caz de repetare, într-un interval de 24 de ore, a faptei, amenda va fi cuprinsă între 3.000 şi 6.000 de lei.
Dacă nici această amendă nu conduce la restabilirea ordinii publice, poliţistul poate aplica sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii, urmând ca procesul-verbal de constatare a contravenţiei să fie înaintat, în cel mult 48 de ore, instanţei competente. Actul normativ mai stabileşte că persoana care, după ce a fost avertizată, împiedică organul de ordine publică de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu referitoare la legitimarea, controlul corporal, al bagajelor şi al vehiculului sau conducerea unei persoane la sediul poliţiei ori al altui organ de stat, va fi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, cum ar fi, spre exemplu, ultrajul.
Potrivit proiectului de lege, poliţistul are dreptul să solicite persoanei legitimate să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat şi să ceară persoanei care face obiectul controlului corporal să adopte o poziţie inofensivă, ce permite realizarea efectivă şi în siguranţă a acestui control.
Prin poziţie inofensivă se înţelege: ţinerea mâinilor deasupra capului sau paralel cu solul, depărtarea picioarelor, adoptarea poziţiei şezut, adoptarea poziţiei culcat sau altă poziţie a corpului, care previne săvârşirea unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului şi respectă demnitatea umană, explică MAI. Textul cuprinde şi garanţiile necesare respectării drepturilor persoanelor – persoana legitimată are dreptul de a fi informată verbal, de către poliţist, cu privire la motivul legitimării.
Când se poate face reținerea persoanelor
Poliţistul va avea dreptul să conducă o persoană la sediul poliţiei atunci când: nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice; când din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor ori bunurilor aflate asupra sa există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală; când prin acţiunile sale periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică; când luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.
După verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale faţă de persoana condusă la sediul poliţiei, poliţistul are obligaţia de a permite persoanei să părăsească, de îndată, sediul poliţiei, fără a se depăşi 8 ore de la momentul iniţierii deplasării. La expirarea acestui termen, persoana are dreptul de a părăsi sediul poliţiei. Dacă identitatea persoanei nu a putut fi stabilită, termenul se poate prelungi, motivat, până la 12 ore.
În prezent, Legea 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române prevede că o persoană poate fi condusă la sediul Poliţiei în vederea identificării şi luării măsurilor legale pentru cel mult 24 de ore. Proiectul de lege va fi dezbătut de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
sursa: dcnews.ro