Tribunalul Bucureşti a decis plasarea în arest la domiciliu a vicepreşedintelui Caraş-Severin, Ion Bejeriţă, şi a trei oameni de afaceri, în dosarul în care sunt suspectaţi de evaziune fiscală şi spălare de bani, cu prejudiciu de peste 10 milioane de euro.
Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au cerut instanţei arestarea preventivă pentru 30 de zile lui Ion Bejeriţă, Axente Obrejan, Petrişor Lincan şi Vasile-Tailor Căcărează.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti a respins cererea şi a dispus plasarea în arest la domiciliu a celor patru inculpaţi. Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va decide definitiv dacă cei patru inculpaţi rămân în arest la domiciliu, vor fi arestaţi preventiv sau cercetaţi sub control judiciar.
Ion Bejeriţă este acuzat de evaziune fiscală, spălarea banilor şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, Axente Obrejan, de evaziune fiscală, spălarea banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi complicitate la spălarea banilor, Petrişor Lincan este cercetat pentru complicitate la evaziune fiscală, complicitate la spălarea banilor şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar Vasile Căcărează, pentru complicitate la evaziune fiscală, complicitate la spălarea banilor şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Potrivit procurorilor, cei patru inculpaţi, toţi administratori ai unor societăţi comerciale, în intervalul 2008-2014, au înregistrat în documentele financiar-contabile ale societăţilor peste 200 de facturi fiscale privind operaţiuni nereale de achiziţii de bunuri şi de prestări servicii, emise de firme, unele reale, altele de tip „fantomă”, urmărind diminuarea bazei de calcul pentru impozitul pe profit şi TVA.
Anchetatorii spun că mecanismul evazionist pus la punct de inculpaţi viza trei tipuri de relaţii comerciale cu trei tipuri de parteneri. Astfel, aceştia au derulat relaţii comerciale reale cu parteneri cărora le-au vândut bunuri sau pentru care au prestat servicii, printre care primării, consilii locale, regii naţionale, societăţi pe acţiuni, în urma cărora firmele implicate ar fi avut de plătit TVA, impozit pe profit şi impozit pe dividende către bugetul de stat.
De asemenea, inculpaţii ar fi derulat relaţii comerciale fictive, prin care s-ar fi disimulat achiziţii intracomunitare de autocamioane, utilaje, accesorii şi piese de schimb, „cu scopul de a diminua obligaţiile de plată către bugetul statului prin majorarea artificială a valorii acestora şi a deducerii TVA (TVA deductibilă care nu ar fi existat în cazul achiziţiilor intracomunitare directe, cărora li s-ar fi aplicat taxarea inversă)”, susţin procurorii.
„De asemenea, pentru a da aparenţa legalităţii tranzacţiilor comerciale şi a ascunde achiziţia prin interpuşi în sensul că respectivele utilaje şi autocamioane ar fi fost efectiv folosite de firmele interpuse, participând la realizarea de venituri pentru aceste firme (interpuse), înainte de aşa-zisa vânzare efectivă, acestea erau închiriate (sau folosindu-se de ele se executau diverse lucrări) tot în favoarea acestor firme, care ulterior achiziţionau respectivele utilaje şi mijloace de transport”, au scris procurorii în referatul cu propunerea de arestare.
Cei patru inculpaţi sunt suspectaţi şi că au derulat relaţii comerciale fictive stornate ulterior, desfăşurate în cea mai mare parte cu firme afiliate sau partenere, prin care s-a urmărit amânarea plăţii TVA şi neplata acesteia prin înregistrarea achiziţiilor comerciale fictive de la firmele interpuse şi regularizarea TVA de plată cu TVA deductibilă fictivă.
„Facturile aferente acestor relaţii comerciale au fost ulterior stornate. De asemenea, respectivele facturi nu au fost întotdeauna plătite, marfa (care, de fapt nu exista) rămânând, de cele mai multe ori, în custodie la vânzător”, au precizat procurorii.
Majoritatea firmelor interpuse au fost radiate după derularea relaţiilor comerciale fictive, cele care au rămas în funcţiune fiind în insolvenţă şi înstrăinate unor cetăţeni străini.
Cei patru inculpaţi mai sunt suspectaţi că au dispus efectuarea de transferuri bancare din conturile firmelor pe care le administrau în conturile societăţilor înstrăinate, cunoscând că banii provin din evaziune fiscală. În acest fel, susţin anchetatorii, inculpaţii au încercat să dea o aparenţă de legalitate achiziţiilor efectuate şi să realizeze o „albire” a acelor sume, care ulterior erau ridicate în numerar, fără vreo justificare legală.
Procurorii au pus sechestru asigurător pe două terenuri şi două clădiri din Caransebeş, judeţul Caraş-Severin, care îi aparţin lui Ion Bejeriţă, precum şi pe opt imobile ale lui Axente Obrejan. De asemenea, printr-o ordonanţă anterioară, a fost pusă poprire pe suma de 10.585.691 de euro aflată într-un cont al lui Bejeriţă.
Anchetatorii făcut, marţi, 14 percheziţii în judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Olt, Timiş şi Teleorman, la sediile sociale şi punctele de lucru ale unor firme de construcţii, precum şi la domiciliile unor persoane, printre care şi oamenii de afaceri Ion Bejeriţă şi Axente Obrejan, cei doi fiind fini ai deputatului PSD Ion Mocioalcă, au declarat surse judiciare.
„În cauză, 22 de persoane sunt bănuite de săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani, prin care s-a creat un prejudiciu total de peste 10 milioane de euro. Dintre acestea, 4 au fost reţinute, iar faţă de alte 12 s-a dispus măsura controlului judiciar”, a precizat Poliţia Română, într-un comunicat de presă.
Vicepreşedintele PSD Caraş-Severin Ion Bejeriţă mai este vizat într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, în care prejudiciul este de cinci milioane de lei. În această cauză, în iulie 2014 fost făcute percheziţii la mai multe adrese, printre care şi locuinţa lui Bejeriţă şi domiciliul lui Axente Obrejan.