Majoritatea creștinilor se ghidează după calendarul gregorian introdus în uz de papa Grigorie al XIII-lea în anul 1582. Dar o bună parte din creștinii răsăriteni încă se folosesc de mai vechiul calendar iulian ce este decalat cu 13 zile față de cel revizuit. Majoritatea credincioșilor de rit răsăritean vechi sunt cei ruși, ucrainieni, sârbi dar și bulgari, alții decât cei bănățeni.
La noi în Banat, cei câteva zeci de mii de etnici sârbi sărbătoresc azi odată cu Boboteaza celor de rit nou, ajunul Nașterii Mântuitorului. Câteva zeci de credincioși s-au adunat la slujba solemnă oficiată de preoții sârbi în frunte cu vicarul Marinko Markov la biserica sârbă din Cetate.
Specific sârbilor este focul aprins în curtea bisericii ce trebuie să fie obligatoriu cu lemn de stejar. Acesta reprezintă înălțarea la cer a dorințelor de bine și speranța într-un viitor cât mai bun. De asemenea, în foc trebuie să ardă și paie ce aduc aminte de ieslea animalelor unde s-a născut pruncul de acum două mii de ani. Un grup de copii a aruncat în foc boabe de grâu care vor aduce bunăstare în anul ce va veni. Corul catedralei sârbe a intonat cântări de sărbătoare. După încheierea momentului de ardere a badnjak-ului (cum se numește bușteanul de stejar) a început slujba de vecernie.
În această seară sârbii vor merge la o cină tradițională cu produse de post din care nu pot lipsi nucile sau fasolea bătută. Se consumă de asemenea plăcinte de post. De mâine, începe sărbătoarea Crăciunului la sârbi, de unde nu poate lipsi peștele. Nașterea Domnului este un prilej de mare bucurie indiferent de calendarul folosit. Acesta este doar o convenție a oamenilor.
