Apele geotermale se găsesc din abundența la noi în țară mai cu seamă pe aproape toată frontiera de vest. Dar prea puține cazuri sunt de folosire eficientă a ce ne oferă natura. Cu excepția câtorva exemple pozitive rarisime de cele mai multe ori această apă se scurge la canal sau înapoi în pământ nefolosită.
Tocmai de aceea a fost gândit un program comun pentru șase țări din Balcani, între care și România și Ungaria. Proiectul comun cu numele de DARLINGe (Danube Region Leading Geothermal Energy) așează laolaltă experiența specialiștilor din țările bazinului dunărean pentru a reuși o politică comună și armonizată ce va permite regiunii să devină lider al folosirii corecte a apelor geotermale. Se lucrează la aplicare în practică a acestor experiențe diverse. Partenere în proiectul comun sunt: Federația Bosnia și Herzegovina, Croația, Ungaria, România, Serbia, Slovenia dar și Republika Srpska ca parte componentă a Bosniei și Herzegovina.
În aceste țări, aproape 30 la sută din apa geotermală extrasă este utilizată în scopuri balneologice și de recreere. Potențialul geotermal din aria de studiu a proiectului (care în România se referă doar la acviferul geotermal din rocile poroase și permeabile de vârstă pliocenă), ar permite însă o utilizare mai eficientă a temperaturii apei geotermale extrase, în așa-numitele „cascade”. Să nu uităm că au existat și exploatări ale apei în scopuri agricole pentru încălzirea serelor de legume.
Proiectul DARLINGe este finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Europeană ERDF (pentru partenerii din UE) și prin Instrumentul de Pre-Aderare IPA (pentru partenerii din Balcani care încă nu fac parte din UE). La acestea se adaugă în cazul României contribuția Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, plus 2% contribuție proprie.
Proiectul DARLINGe are pe lângă o componentă de cercetare și o componentă foarte importantă referitoare la schimbarea în bine pe care proiectul își propune să o producă în arealul de studiu prin conștientizarea tuturor factorilor interesați, organizarea de cursuri de informare și furnizarea unor instrumente care să ajute administrațiile locale și potențialii beneficiari la dezvoltarea proiectelor legate de apa geotermală.
Pe lângă construirea unei strategii comune a exploatării unor astfel de bogății se dorește și 
o valorizăre corectă pentru comunitățile ce au astfel de resurse în subsol. Energia ieftină trebuie exploatată durabil și cu mare eficiență. Nu trebuie pierdut din vedere că prin tehnologii potrivite această sersursă este în cea mai mare parte regenerabilă. Țara noastră a avut o oarecare tradiție în acest domeniu. Din păcate desele schimbări de legislație dar și de proprietăți au dus la o stare de fapt destul de dezastruasă în acest domeniu. Acolo und erau izvoare sau foraje de apă termală ce erau folosite, într-un fel sau altul, acum, de regulă, este o evidentă paragină.
Din partea țării noastre, Institutul Geologic este principalul partener ăn aceast proiect comun. din punctul nosatru de vedere cel mai important ar fi să se repornească motoarele în această industrie destul de ecologică într-un fel ce să fie eficientă energetic dar să și aibe durabilitate mare în timp. Cele mai calde ape geotermale din vestul țării se găsesc în zona Bihorului, în împrejurimile municipiului Oradea. Aici apelor provin din acviferele din roci calcaroase fisurate de vârstă triasică. În această zonă au și fost realizate cu succes proiecte pilot privind utilizarea apei geotermale pentru generarea de energie electrică.
În Banat se află în studiul proiectului comun cel mai extins acvifer pliocen transfrontalier între Ungaria, România și Serbia. Se va face o inventariere pentru utilizarea apelor geotermale din această zonă, de a îmbunătăți caracterizarea geologică a acviferelor și posibila lor extindere, de a identifica exemple de bune practici, pentru a le mări aria de aplicare, și eventual de rele practici, pentru a le elimina. Se știe că partenerii din Ungaria folosesc de mult timp în mod extins apele pentru ștranduri termale de divertisment dar și în scopuri de tratament balnear. Au început și în Serbia să apară astfel de așezăminte de tratament. La noi în județ se folosesc, dar în mai mică măsură, pentru unele scopuri agricole la Lovrin dar și la Jimbolia.
Seminarul de diseminare a acestui proiect a atras o mulțime de specialiști ori autorități locale din localitățile ce au un astfel de potențial. Ședința de lucru a avut loc la Hotelul Continental. Cele mai importante informații au fost explicate cu lux de amănunte de managerul proiectului doctor Lidia Bălan. Au fost oferite date despre colectarea și armonizarea tuturor datelor geologice, hidrogeologice, geofizice, geochimice disponibile, starea sondelor geotermale și modul de utilizare a apei geotermale în zona de studiu de pe teritoriul României. De asemenea, informații tehnico-științifice a mai adus în completare doctor Anca-Marina Vîjdea,director tehnic al proiectului.
Dacă aducem din nou în discuție zona noastră bănățeană aici se va aplica în zona pilot a celor trei țări ce se învecinează (Serbia, România, Ungaria) o modelare numerică la o scară detaliată în vederea estimării transferului de căldură și al efectului exploatării apei geotermale prin noi sonde (se prevăd 27 de sonde noi la Szeged, 9 de producție și 18 de reinjecție a apei geotermale uzate în același acvifer). Pentru partea românească din cadrul zonei pilot vom încerca modelarea cu o sondă de producție și una de reinjecție la Lovrin, unde autoritățile locale sunt interesate de utilizarea apei geotermale pentru încălzirea localității și a unor sere, stimulându-se astfel utilizarea în cascadă.