Dacă iarna ne prinde întotdeauna nepregătiţi, iată că şi toamna tot nepregătiţi ne găseşte. Cel puţin în ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar. Mereu aceleaşi probleme legate de reparaţiile din şcoli, unităţi fără autorizaţie, şcoli fără personalul didactic asigurat în totalitate, întârzieri cu manualele şcolare, bugete mereu insuficiente. Iar anul acesta, colac peste pupăză, noile prevederi legislative vin şi mai dau o lovitură personalului din învăţământ. Despre problemele sistemului preuniversitar am stat de vorbă cu profesorul Virgil Popescu, liderul sindicatului “Spiru Haret” din judeţul Timiş şi vicepreşedinte la nivel naţional al formaţiunii.
Noul sistem de salarizare din învăţământ a creat multe nemulţumiri din partea personalului din învăţământul preuniversitar. Vedeţi o rezolvare a acestora?
Hotărârea de Guvern nr. 582/2016, care vizează aplicarea mai multor corecţii în sistemul bugetar de salarizare are o serie de erori. Mai precis Normele metodologice de aplicare care, culmea, au fost elaborate chiar de Ministerul Educaţiei, au lăsat pe dinafară o serie de categorii de angajaţi din sistemul de învăţământ, care, pur şi simplu au fost uitaţi. În grila de salarizare nu sunt trecute o serie de categorii, în special personalul nedidactic din şcoli, grădiniţe, şcoli speciale, inspectoratele şcolare şi chiar din Ministerul Educaţiei. Unele s-au rezolvat între timp, cele din minister primele, altele au rămas. Avem promisiuni că în câteva zile se vor rezolva şi alte neconcordanţe şi erori.
Au început să se dea deja primele salarii “majorate”. Care a fost reacţia?
Atenţie, din păcate, nu vorbim de o majorare, pentru că nu toţi vor avea salariile mărite. E vorba mai mult de o reaşezare a salariilor din învăţământul preuniversitar. Mulţi vor avea salariile micşorate în urma aplicării noii grile. Cele mai afectate categorii sunt contabilii, secretarele şi unii directori, care pierd la salariu între 200 şi 800 de lei. De asemenea, sunt îngrijitoarele de la grădiniţe, bucătăresele şi alte categorii de personal auxiliar care sunt lăsate efectiv pe dinafară. Iar în ceea ce priveşte cadrele didactice, vorbim de o creştere medie de 5%. Asta nu înseamnă că toţi vor avea salariile mărite cu 5%. Cei mai favorizaţi sunt debutanţii din învăţământ, pentru care creşterea este de circa 100 de lei. Pentru cadrele didactice cu experienţă, cu vechime mare sunt şi cazuri în care salariul creşte cu 1 leu, 2 lei sau 10 lei, uneori chiar deloc. Oricum salariile sunt foarte mici în învăţământul preuniversitar. Ele pleacă de 1300 de lei pentru un debutant şi ajung la 2600 de lei pentru un profesor cu peste 40 de ani vechime şi gradul didactic 1. La vecinii noştri, în Serbia, care nici măcar nu e în Uniunea Europeană, un debutant are un salariu de peste 400 de euro.
Au fost probleme cu aplicaţia de calcul a salariilor, Edusal?
Noua aplicaţie de calcul a salariilor, Edusal, ar trebui sa ajute secretarele de şcoli. Acestea ar trebui doar să introducă datele, iar aplicaţia să calculeze singură salariile. În prima varianta aceasta a respectat un principiu stabilit la negocieri, şi anume că salariile nu vor scădea, astfel încât, dacă ar fi rezultat din calcul o scădere a acestora, aplicaţia lăsa salariul la nivelul din luna iulie. Această primă variantă avea însă o serie de alte lipsuri, multe categorii de personal nefiind luate în calcul. O parte dintre acestea au fost rezolvate, la sesizările din teritoriu, dar modificările au făcut posibilă şi o scădere a salariilor, ceea ce ne-a nemulţumit. Şi acum mai sunt încă multe erori, avem promisiuni că vor fi rezolvate, aşteptăm să vedem şi în ce mod.
Aveţi speranţe că revendicările solicitate vor fi luate în considerare?
Sincer, nu cred că vor fi rezolvate toate cererile noastre. Poate că o parte din revendicări se vor rezolva, dar se vede clar că ministerul a vrut să lovească în primul rând în personalul nedidactic, în special în contabile şi secretare. E adevărat că sunt mulţi angajaţi în învăţământul preuniversitar, circa 300.000, iar o creştere a salariilor înseamnă un efort mare din partea Guvernului, dar nu ar fi nici o problemă dacă învăţământului i s-ar acorda 6% din PIB, aşa cum e scris şi în lege. Dar în nici un an nu s-a acordat această sumă. Şi anul acesta s-a alocat pentru învăţământ doar 3,4% din PIB. Iar aceasta cuprinde şi fonduri europene a căror absorbţie, aşa cum ştim, este zero. Deci suma acordată învăţământului va fi şi mai mică.
Cum apreciaţi noul Statul al elevului?
Din păcate acesta a fost adoptat în forma iniţială, în care învăţământul este privit doar ca un prestator de servicii. Elevii au doar drepturi, iar profesorii doar obligaţii. Va face mult rău sistemului, atâta vreme cât profesorul este privit ca un infractor, iar elevul ca o victimă. Statutul acesta e un mare bluf, iar din păcate efectele se vor vedea în timp. Prevederea conform căreia elevul poate contesta nota este foarte gravă. Şi până acum au fost probleme. A fost chiar un caz, la noi, în Timişoara, în care un elev şi-a modificat singur nota în catalog, iar părinţii l-au încurajat în demersul său şi au dat în judecată profesorul şi şcoala. Din păcate, profesorii nu mai pârghii de constrângere la clasă, orice încercare de impunere a unei minime discipline putând să ducă la proces. Iar partea rea este că părinţii s-au îndreptat împotriva şcolii, profesorii nemaifiind văzuţi ca modele pentru elevi.
Ce susţinere aveţi din partea partidelor politice?
Din păcate partidele nu mai dau doi bani pe învăţământ. Susţinerea pe care, uneori, ne-o acordă e doar de formă şi e conjuncturală. De obicei ne susţin partidele aflate în opoziţie, iar când ajung la putere uită de noi.
