Marți, la prânz, sala de consiliu a Primăriei Timișoara a fost aproape neîncăpătoare față de numărul mare de cetățeni ce au dorit să ia parte la dezbaterea unui proiect de hotărâre de Consiliu Local care ar fi majorat semnificativ taxele și impozitele locale.
Deși în unanimitate proiectul a fost criticat ca fiind nerealist și în același timp absurd, aparatul de specialitate al primăriei condus de viceprimarul Ruben Lațcău susținea că de fapt nu se mărește nimic. Toate datele aduse în discuție au arătat contrariul. Timișoara are cea mai înaltă cotă în ceea ce privește impozitele locale lăsând în urmă multe alte municipii din țară la acest capitol.
De la începutul sedinței a fost invocat textul legii care spune, în mod explicit, că la o dezbatere publică trebuie să fie în mod obligatoriu de față inițiatorul proiectului. Primarul Dominic Fitz nu a dorit să ia parte deși dânsul a avut inițiativa de creștere a dărilor. Cei mai intransigenți dintre participanți susțin că astfel dezbaterea publică nu are nici un temei legal fiind în afara normalității.
O lungă expunere a situației a făcut Dan Iliescu în numele sutelor e mici intreprinzători ce consideră că astfel se ajunge la o limită a suportabilității. Dacă marile concerne internaționale se pot oricând reloca în orice zonă sau țară cu o legislație mai favorabilă acest aspect nu poate fi aplicat de cei cu afaceri mici ce duc greul economiei locale. Dan Iliescu a vorbit în numele Mișcării Întreprinzătorilor din Timișoara și al Patronatului din Horeca.
Cele două entități economice trag un semnal de alarmă asupra unui aspect critic care amenință competitivitatea și bunăstarea orașului. Antreprenorii cred că majorarea semnificativă și nejustificată a impozitelor locale pentru automobile și clădiri rezidențiale și nerezidențiale este total nefezabilă.
Trebuie spus că Timișoara se confruntă cu o creștere semnificativă a impozitelor pentru clădiri rezidențiale și nerezidențiale, dar și pentru automobile, ceea ce o plasează într-un evident dezavantaj comparativ cu alte orașe mari din România, precum Cluj-Napoca, Oradea și Brașov. Orice producător de bunuri sau prestator de servicii din Timișoara se află în dezavantaj față de cei în restul țării.
Această povară fiscală afectează grav familiile și companiile locale, determinând creșteri ale cheltuielilor gospodărești, reevaluarea investițiilor și chiar migrarea spre orașe mai prietenoase fiscal. La ora actuală chiar comune periurbane ca Șag ori Ghiroda sunt mai prietenoase cu cetățenii lor.
După cum remarca un consilier local, în curând, Ghiroda va deveni centru universitar prin dezvoltarea unui hub educațional. Iar ca absurdul să fie total s-a invocat în glumă (dar oricând ar putea deveni realitate) că la Șag se construiește un aeroport internațional.
Trebuie spus că deja unele instanțele au emis deja hotărâri favorabile împotriva unor astfel de creșteri, inclusiv două definitive, anulând majorările suplimentare.
Un neajuns major este identificat tocmai în lipsa transparenței în Primărie deși se susține contrariul. La aceasta se adaugă o carență a dialogului cu mediul economic privat dar și cu cetățenii simpli. Deciziile de majorare au fost luate în grabă, fără fundamentare, fără studii de impact și analize cost-beneficiu, ce afectează mediul de afaceri si cetățenii.
Vorbitorii au accentuat faptul că Timișoara își va pierde atractivitatea pentru investiții și stabilitatea economică. Cei ce ar dori să investească aici se vor orienta spre alte regiuni. Supra-impozitarea clădirilor nu este suportabilă și sustenabilă, nu permite noi investiții, dezvoltare, extinderea și crearea de noi locuri de muncă, reduce competitivitatea și profitabilitatea afacerilor comparativ cu toate celelalte regiuni ale țării.
Consilierul local Roxana Iliescu a criticat dur măsurile de creșterea impozitelor și a cerut să vadă în ce se reflectă sumele adunate. Serviciile oferite de municipalitate nu se ridică deloc la standarde cel puțin medii de civilizație. Dacă se vor da bani în plus, trebuie să crească și nivelul serviciilor oferite. Doamna Iliescu aduce un exemplu concret de bani cheltuiți în mod nesăbuit. Doar Centrul de Proiecte coordonat de Primărie a cheltuit în anul 2023 peste 95 de milioane de lei din care 66 de milioane din bugetul local plus cei 35 de milioane e la Ministerul Culturii pe niște chestiuni ce sunt greu de definit și oricum au avut o valoare apropiată de zero la imaginea orașului.
O altă categorie de dezavantajați de taxele și impozitele mărite sunt medicii ce profesează în cabinete particulare. O doamnă a concluzionat că în curând va trebui „să tratez pacienții în stradă sau la o margine de șanț”.
Presiunea financiară asupra familiilor și afacerilor este crescândă. Creșterile fiscale pun o povară suplimentară asupra bugetelor cetățenilor și companiilor mici, mijlocii și mari, împiedică dezvoltarea afacerilor locale , prosperitatea cetățenilor, obligând închiderea de companii.
Din partea oamenilor de afaceri, revoluționarul Petrișor Morar și-a oferit sprijinul să ajute edilii locali în chestiuni economice și a adăugat că poate oferi consultanță împreună cu alți patroni acolo unde li se cere experiența.
Consierul local Ilie Sîrbu a propus o chestiune ce ar putea fi luată în seamă. Asemenea impozitului plătit de cetățeni pe locuințe, care este diferențiat pe zone ale orașului, s-ar putea plăti și impozitele pe clădiri nerezidențiale tot după mai multe zone în funcție de importanța locului sau apropiere de centru. Oricum acest mod de plată se aplică deja cu succes în alte orașe cum ar fi Clujul. Deci nu se va inventa nimic nou.
Pentru o bună înțelegere a situației, pentru cei ce nu sunt inițiați în acest domeniu, mai trebuie menționat că la Timișoara cuantumul impozitelor locale este de 1.95 la sută în timp ce la Brașov acest parametru este de 0,9.
Au fost înaintate și câteva propuneri ce a putea fi luate în seamă.
Revizuirea imediată a cotelor de impozitare pentru clădiri rezidențiale, nerezidențiale și automobile, aliniindu-se la media altor orașe mari din România. Suspendarea creșterii impozitelor planificate pentru 2025, pentru a preveni efectele negative asupra economiei locale și a familiilor. Promovarea unui dialog transparent între administrația locală, cetățeni și mediul de afaceri. Crearea unui plan fiscal competitiv care să sprijine dezvoltarea economică și să stimuleze noi investiții în oraș.
Mai rămâne ca onor primarul Fritz să nu se mai ascundă ca un băiețel alintat și fricos de propriii săi concetățeni, și să asculte vocea comunității locale.
