Prin comparaţie cu Ghiroda, unde activitatea culturală a pornit serios de prin 2007 – 2008, la Giroc, treaba a pornit cu cel puţin 10 ani înainte. Din punct de vedere al culturii tradiţionale, Girocul este o adevărată forţă. În timp, lucrurile au luat o asemenea amploare, graţie emulaţiei pe care au creat-o aici câţiva oameni de ispravă, încât Girocul nu prea are rival în domeniul folcloric, în mediul rural din Timiş.
Se pare că „Ghiocelul” este primul ansamblu din mediul rural din România. Apariţia sa, îndelung pregătită de specialişti, după riguroase consultări şi proiecte, a devenit un model pentru alte localităţi din ţară, girocenii, bănăţeni făloşi şi excelenţi gospodari, fiind adevăraţi deschizători de drum în domeniu.
În documentarea acestui articol am consultat mai multe surse, dar principalii „trezorieri spirituali” ai mişcării cultural-artistice din Giroc sunt Victor Jicheran şi Ciprian Cipu. De la dumnealor am aflat că a existat un Ansamblu „Ghiocelul” încă din 1969, acesta activând pe lângă sindicatele de la Uzinele Mecanice Timişoara şi „Industria lânii”. Doi oameni au semnat începuturile acestui ansamblu: Victor Jicheran şi Ionel Bogdan.
Din 1971, pe lângă Ansamblul „Ghiocelul” s-au alăturat sindicatele de la următoarele întreprinderi timişorene: Banatul, Fabrica de Bere, 1 Iunie, Modern, UTT şi altele. Vorbim deja despre Ansamblul Sindicatelor „Ghiocelul”. Ansamblul a cooptat nume sonore din muzica populară: Florentin Iosif, Tiberiu Ceia, Rodica Dima şi alţii. După câţiva ani, din lipsa colaborării cu sindicatele, dar şi din lipsă de fonduri, „Ghiocelul” şi-a încetat activitatea în 1989.
Comuna Giroc preia Ansamblul „Ghiocelul”
Ansamblul se reînfiinţează în 1997, fiind preluat de comuna Giroc, prin căminul cultural. Conducerea muzicală a fost asigurată de renumitul taragotist Luţă Popovici, iar de coregrafie s-a ocupat acelaşi sufletist Victor Jicheran. Alături de ei şi de artiştii locali a fost directoarea de atunci a Căminului Cultural Giroc, Ileana Szabo. Oficial, „Ghiocelul” a luat fiinţă în anul 2011, când s-a înfiinţat Asociaţia Culturală „Ghiocelul” a Comunei Giroc.
Iată ce spune despre ansamblu o persoană foarte implicată şi mereu avizată, profesorul Ciprian Cipu: „În perioada interbelică, mai ales pe perioada Asociaţiei „Astra”, mişcarea culturală bănăţeană a cunoscut o bogată activitate artistică, prin apariţia unui număr sporit de formaţii corale, coregrafice, cercuri de cusături tradiţionale, spectacole tradiţionale, inclusiv cu componentă spirituală. Simbolul acestui fenomen naţional, care era prezent la toate manifestările, a fost jocul Căluşerilor, un adevărat imn pentru bănăţeni. În cadrul acestui context, în localităţile Giroc şi Ghiroda a înflorit „pomul culturii şi artei tradiţionale locale”, care a contribuit la dezvoltarea patriotismului tradiţional”.
Ciprian Cipu rememorează: „Din câte îmi aduc aminte, Ghiroda excela prin formaţiile corale aparţinătoare Bisericii Ortodoxe, recitatori dialectali şi o puternică formaţie de căluşeri, condusă de vestitul vătaf Tata Albu. În ceea ce priveşte Girocul, atât satul Giroc, cât şi Chişoda au avut coruri reprezentative, care activau pe lângă parohiile ortodoxe, o fanfară poporală condusă de dirijorul Ion Pascotă şi instrumentişti de valoare, precum violonistul Ceacea Puiu, saxofoniştii şi taragotiştii Dorin Cuibaru, Sivu şi Iosif Golban. Activitatea susţinută, începută în perioada interbelică, a constituit baza actualei mişcări culturale”.
Girocul – de 6 ori mare laureat la „Lada cu zestre”
Festivalul-concurs „Lada cu zestre” constituie cel mai bun argument în favoarea revitalizării culturii tradiţionale bănăţene, deoarece ambele localităţi (Giroc şi Ghiroda) au obţinut, pe rând, Marele Premiu şi titlul de Laureat al Festivalului, atât pe ansamblul activităţii culturale ale comunei, cât şi pe genuri artistice: coruri, ansambluri artistice, ansambluri de creaţie, expoziţii, gastronomie tradiţională, recitatori şi teatru popular, solişti vocali şi instrumentişti.
Girocul excelează nu doar la capitolul artistic, ci este mereu surprinzător şi la partea de expoziţii şi gastronomie. Pentru Giroc a expus colecţiile sale de costume populare din Banat Marius Matei, un reputat specialist în acest domeniu. Cât priveşte partea gastronomică, oferta celor din Giroc şi Chişoda este de-a dreptul copleşitoare. Când se pun pe treabă gospodinele din cele două sate, mâncărurile lor tradiţionale sunt mai bogate şi mai numeroase decât ale tuturor celorlalţi participanţi la un loc.
La ora actuală, activitatea culturală din comuna Giroc este coordonată de Ionel Şipoş, directorul Asociaţiei Culturale „Ghiocelul” şi referentul cultural al comunei, sprijinit de Alexandru Găluşcă, responsabil al Căminului Cultural din Chişoda, coregraful Victor Jicheran, dirijorul orchestrei, Adrian Safta şi consultantul artistic Ciprian Cipu. Dirijorul corului este Mircea Sturza, iar al fanfarei este Ion Pascotă.
Trebuie spus că, la fel ca în Ghiroda, şi în Giroc mişcarea culturală nu putea lua o asemenea amploare fără un sprijin consistent din partea consiliului local şi al primarului. La Giroc, primarul Ionel Toma s-a dovedit în toţi anii un veritabil susţinător al culturii tradiţionale. Este încă o dovadă că acolo unde autorităţile se implică efectiv, se găsesc suficiente talente locale care să cultive tradiţiile culturale şi artistice. La Giroc, şcolile sunt adevărate pepiniere pentru mişcarea artistică de pe raza comunei.
În cele 10 ediţii ale Festivalului-concurs „Lada cu zestre”, Girocul a obţinut de şase ori Marele Premiu. Bunăoară, numai la partea de coregrafie, Ansamblul „Ghiocelul” dispune de 22 de perechi de dansatori antrenaţi de Victor Jicheran. Mai are 40 de perechi de tineri şi copii, instruiţi de Ciprian Cipu, Ionel Şipoş şi Alex Găluşcă, precum şi 12 perechi de dansatori vârstnici, cu acelaşi coregraf Victor Jicheran.
Orchestra ansamblului este dirijată de Adrian Safta şi are următoarea componenţă: Janin Adrian, Marius Sperneac, Daniel Iova, Sandu Bogdan, Cristian şi Steia Petrovici, Ionuţ Bistriţean. Formaţia de fluieraşi e coordonată de Dorin Cuibaru, iar fanfara îl are ca dirijor pe Ion Pascotă şi are între 16 şi 20 de instrumentişti.
Ansamblul „Ghiocelul” a participat la numeroase turnee din ţară şi străinătate, ajungând în: Franţa; Spania, Muntenegru, Germania, Austria, Serbia, Croaţia, Ungaria, Cuba şi altele.
Ansamblul „Ghiocelul” se prezintă ca un mare ansamblu artistic, care poate susţine spectacole de câteva ore fiecare, cu artiştii proprii, evoluând cu succes alături de ansamblurile profesioniste.
,,CUBA” ?!? Când ?!?