În fiecare vară, după o tradiție ce ține de foarte mulți ani, veteranii Regimentului 6 de Artilerie Grea ,,Tribunul Axente Sever” se adună pentru a comemora camarazii ce nu mai sunt printre ei.
Este una din cele mai vechi obiceiuri ce se perpetuează cu sfințeniei de către vechii militari ce au luptat atât pe frontul de Est cât și pe cel din Apus.
La ora amiezii, la Biserica Militară din Piața 700, părintele Radu Bogdan a săvârșit o slujbă emoționantă în amintirea artileriștilor ce au pus mâna pe tunuri și au luptat în război acolo unde i-a trimis țara. A fost citit un lung pomelnic cu numele și gradul militar al celor plecați.
Veteranul Constantin Călina a luat cuvântul pentru a evoca anii ce i-au legat pentru totdeauna într-o frăție. Nu au fost deloc ușori. Au fost nevoiți să facă față neajunsurilor, noroaielor din tranșee, frigului atotcuprinzător al iernilor rusești sau a bombelor lansate de aviația inamică. A recitat cu multă emoție versuri din poetul Radu Gyr ce descriau corect tot ce au îndurat. De altfel, scriitorul cunoștea foarte bine războiul, fiind combatant cu arma în mână, dar nu coleg cu artileriștii bănățeni. Pe lângă cei câțiva bătrâni, au luat parte militari de azi ai Brigăzii 18 Cercetare-Supraveghere ,,Banat՚՚, dislocaţi în Garnizoana Timişoara, dar și urmași ai veteranilor ce nu mai sunt sau nu mai pot participa.
Înfiinţat în 1923, Regimentul 6 Artilerie Grea român a avut garnizoana de reşedinţă la Alba Iulia, comuna Floreşti (judeţul Cluj), Sibiu şi Timişoara. La noi în oraș, militarii erau încartiruiți în sediul Castelului Huniade, unde astăzi se află sediul Muzeului Banatului. A participat la campania armatei române împotriva Uniunii Sovietice chiar de la începutul acesteia, din 22 iunie 1941, sprijinind acţiunile de luptă ale trupelor române si germane la trecerea Prutului, din 3 iulie. A urmat mai apoi trecerea Nistrului (17-19 iulie 1941) şi cucerirea Odessei (16 octombrie 1941), până la 23 August 1944.
După lovitura de stat de la 23 August 1944, când România s-a alăturat Naţiunilor Unite, a luat parte, în cooperare cu trupele româno-sovietice, la acţiunile de luptă împotriva trupelor germano-maghiare, ce au dus la eliberarea zonei petrolifere din Valea Prahovei, eşecul ofensivei germano-maghiare asupra Timişoarei (10-17 septembrie 1944) şi revenirea nord-vestului Transilvaniei la teritoriul naţional al României (25 octombrie 1944).
Dar sovieticii nu au uitat, după război Regimentul a fost desființat. Era nevoie de altfel de oameni, mai obedienți și mai îndoctrinați.
Sub conducerea lui Constantin Călina, veteranii de război din acest regiment au organizat, între 1987-2011, o aniversare în memoria celor căzuţi pe câmpul de luptă, în fiecare an la 20 august, la ora 9, la sediul Muzeului Banatului. Dacă în 1992 la ea participau 78-80 persoane, în prezent în Timişoara mai sunt doar 4-5 veterani de război, ce nu mai pot participa la aceasta din cauza vârstei înaintate. Din acest motiv veteranii de război ai regimentului şi urmaşii acestora, la iniţiativa profesorului Laurenţiu Mioc şi a colonelului (r) Neculai Stegăriţă, care din nefericire nu mai este printre noi, au decis continuarea tradiţiei de comemorare a eroilor şi a veteranilor de război din Regimentul 6 Artilerie Grea român.
După momentul religios, asistența s-a deplasat la poarta Muzeului aflat în veșnică renovare ce parcă nu se va termina niciodată, unde, în sunet de trompetă, a fost depus un omagiu sub forma unei coroane de flori la placa de marmură ce amintește de militarii de la Artilerie Grea. Până cineva își va mai aminti de acești eroi, ei sunt încă prezenți între noi.
