De 27 de ani, agricultura din Timiș se desfășoară în condiții de semiobscuritate și de risc catastrofic major. Aproape în fiecare an, fermierii se confruntă cu unul dintre cele mai mari dezastre –seceta – cu efectele ei ucigătoare: distrugerea culturilor până la 50%. Iată că, în 2017, nenorocirea se repetă. Deși știu acest lucru, fermierii continuă să joace la loteria agriculturii, fără să se pună la adăpost, construindu-și propriul sistem salvator de irigații. Conform meteorologilor, urmează două luni de foc – iulie și august – cu temperaturi la soare de până la 50 de grade, iar culturile de primăvară – floarea soarelui, porumbul, soia și sfecla – vor fi pârjolite în cea mai mare parte în câmpia Timișului. După aceea, va urma, ca de obicei, milogirea la Ministerul Agriculturii după ajutoarele pentru secetă. Frumos nu…?
Timişul lovit de secetă atmosferica şi pedologică
„Deși țăranul știe că agricultura este o loterie, el își asumă această îndeletnicire ancestrală. Pentru unii chiar este o loterie. Fermierul știe că poate să piardă toată munca din cauza riscurilor catastrofale naturale, cum este seceta în această perioadă, și totuși el continuă să presteze atât pentru el cât și pentru alții munca istorică a poporului român. El și-o asumă în continuare. De-a lungul timpului, aici, în Banat, nu a fost vorba de o necesitate a irigațiilor, ca în sudul țării sau în zona Moldovei, sau în Dobrogea, dar anul acesta a venit seceta cruntă nu numai în regiunea Banatului, ci în toată țara, iar riscul este mare. Din cauza căldurii au început să cadă fructele din pom”, a explicat Constantin Tătar, producător de fructe.
În mod concret, meteorologii susțin că precipitațiile prognozate pentru lunile iulie și august vor fi deficitare pentru cea mai mare parte a României. În nord-vestul Banatului, în Moldova, în sud-vestul Olteniei, în centrul României, se va semnala seceta pedologică moderată și izolat puternică. În această perioadă, Timișul este lovit nu numai de seceta atmosferică extrem de periculoasă, ci în primul rând de seceta pedologică, la sol. În multe locuri pământul este crăpat, din lipsă de apă.
Seceta este un real pericol și pentru vie, iar dezastrul se repetă în Timiș. Pierderilor pot ajunge până la 75% pentru sectorul viti-vinicol. Dr. Nicola Trăilă, viticultor cu 15 ha de vie, este de părere că, în aceste condiții, agricultura poate fi privită ca o loterie. „Via este extrem de delicată. E greu de întreținut. Costă mult și e nevoie de muncă intensă, să fii înzestrat cu utilajele necesare și să ai multă cunoaștere în domeniu. Nu este simplu deloc. Dacă ceea ce se face pentru sectorul viti-vinicol se va aplica și în agricultură în general atunci sunt șanse ca aceasta să se dezvolte și să se revigoreze, dar e nevoie de multă finanțare și de interesul conducătorilor. Luăm numai zona irigațiilor, de care este mare nevoie în această perioadă. Asta înseamnă bani, fiindcă tot ceea ce a existat, toate sistemele de irigație, s-au distrus, au fost furate, în ultimii 27 de ani. Canalale de aducțiune sunt astupate și trebuie dragate și construite sisteme noi, iar pentru asta e nevoie de finanțare”, susține dr. Trăilă.
Ce e de făcut?
Iată că, în 2017, a apărut luminița de la capătul tunelui. După mai mult de un sfert de secol de semiobscuritate și de risc major prin care a trecut agricultura, actualul guvern, prin Ministerul Agriculturii, pune la dispoziția fermierilor apă gratuit acolo unde există canale de aducțiune până la parcelele din câmp. Omul nu trebuie decât să o preia cu sistemul lui, dacă are, și să ude culturile. El va face o solicitare la ANIF Timiș și, gata, va avea apa gratis în fermă cât dorește. Din păcate și aici apare o contradicție. Prof. dr. Doru Petanec, directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Timiș, spune că mulți fermieri s-au obișnuit numai să ceară, iar tocmai acum când Ministerul Agriculturii oferă apă gratuit, ei nu fac cereri de obținerea acestui drept.
„Pe de altă parte, în toamnă, când li se va spune să facă documentația pentru că au avut pagube din cauza secetei, iată primiți bani așa pur și simplu, toți se vor grăbi să facă dosarele, dar acum, nu se grăbește nimeni. Ministerul tot le amintește că le oferă apă gratis, dar nu prea reacționează nimeni. Deja se pune în discuție dacă omul chiar cere pe bune ajutoarele pentru secetă sau din comoditate și alte motive nu a vrut să folosească această apă pe care o primește pe gratis, în această perioadă de secetă. Ministerul Agriculturii nu poate reface sistemul de irigații brusc, ci dă apă gratis pe canalele existente funcționale, iar fermierii să o poată folosi cum doresc pentru udarea culturilor. Se va reface rețeaua, dar e foarte greu, fiindcă e distrusă aproape toată”, spune prof. Doru Petanec.
O cauză a acestui refuz este, fără îndoială, că fermierii nu au cu ce să care apa în câmp, canalele fiind distruse. Startul campaniei de irigat pentru anul 2017 a fost dat de ministrul Petre Daea, în 12 mai. Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) va furniza apa gratuit la stațiile de punere sub presiune, iar costurile se vor ridica la 90 de milioane de lei, fiind suportate de la bugetul de stat. În primă etapă a programului de reabilitare a infrastructurii pentru irigații, vor fi refăcute pentru 1,3 milioane hectare, iar lucrările vor începe pentru 40 de amenajări, unde există organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații.
În 2017, Ministerul Agriculturii a mai reușit să subvenționeze producerea de tomate românești și să dea apă gratis fermierilor, în această perioadă, iar pentru fermele de suine va fi oferit sprijin serios pentru producerea de carne.
„Agricultura trebuie luată în serios de tot poporul și, în primul rând, de conducători, nu numai de fermieri. Cei care ne conduc trebuie să înțeleagă că sănătatea unui neam este pe primul loc, iar pe locul doi se află agriculura. Omul trebuie să fie sănătos și să aibă ce mânca. Sunt două lucruri fundamentale ale societății. Dacă asta nu se înțelege, efectele sunt dramatice. Văd că sănătatea nu se ia în serios, iar cu agricultura foarte slab. Atunci o nație se duce, se îmbolnăvește și se slăbește. E nevoie de bani mulți, dar nu e altă șansă pentru agricultura din Banat și din România, în general. Șansa asta este: viticultura, agricultura și înalta tehnologie (IT). Aceasta poate să devină una dintre cele mai bune din lume, fiindcă avem tineri foarte bine pregătiți în domeniu, dar trebuie stimulați. Fără stimulare financiară nu poți face nimic. Dacă îmi spui cum îți este școala astăzi, îți spun cum va fi viitorul, cum va fi poporul, țara, mâine. Cum e școala așa este și țara”, este de părere dr. Nicola.
Cât de gravă e pericolul pentru lunile iulie și august?
Conform Centrului European pentru Prognoze de la Reading, Anglia, în luna iulie, temperaturile medii ale aerului se vor situa peste normalul perioadei în sud-estul ţării şi local în sud, est şi în vestul extrem, iar în rest vor fi valori termice apropiate de media climatologică. Cantitățile totale de precipitații vor avea o tendință spre deficit în toată țara, însă zonele în care fenomenul va fi mai pronunțat sunt cele din sudul, sud-estul și estul țării. În luna august, temperaturile medii lunare se vor menține peste normele climatologice în sudul, sud-estul și vestul țării, fiind apropiate de normal în rest. Precipitațiile totale lunare vor fi deficitare pe tot teritoriul, iar cantitățile cele mai mici s-ar putea consemna în sud, sud-est și sud-vest. Condițiile de temperaturi extreme și de secetă se vor menține și în luna septembrie. Pe de altă parte, specialiștii susțin că aceste previziuni au un grad de realizare de aproximativ 60%.