Cumpărarea pământului agricol din zona Banatului și din întreaga țară de către cetățenii străini a devenit nu numai o afacere extrem de profitabilă, în ultimii ani, dar din păcate a atins un nivel maxim, la care deja pune în pericol siguranța națională. O spun în gura mare nu numai fermierii, ci și specialiștii în domeniu. Chiar un grup de 84 de academicieni au publicat un protest în acest sens, în luna februarie 2017, pentru a atrage atenția că trebuie oprită vânzarea pământului către alogeni. Mai grav este că mulți indivizi îl cumpără nu pentru a face agricultură, ci pentru speculă, fac bișniță cu pământul bănățean. Așteaptă mai mulți ani pentru a-l vinde la prețuri mult mai mari, de obicei, tot la străini. Situația a ajuns atât de gravă, încât se pare că nu mai e nimic de făcut. Totul e prea târziu, spun fermierii. Se preconizează că aproape jumătate din terenul agricol din Timiș a fost achiziționat de italieni, francezi, germani, olandezi, maghiari și chiar arabi.
De ce vin străinii să cumpere pământ în Banat?
De ce vin străinii să cumpere teren agricol aici? Pământul este foarte ieftin, deși este de foarte bună calitate și mult mai productiv decât cel din alte țări occidentale. În plus, încă nu este otrăvit de substanțele chimice utilizate în agricultura intensivă, așa cum o fac occidentalii de zeci de ani. Cel mai mic preț ajunge la 4.000 de euro hectarul, iar cel mai mare preț depășește 10.000 euro, în zona Jimbolia sau de-a lungul Crișului, zona Sântana, în județul Arad, pe când în Germania sau Franța prețul ajunge și la 50.000 euro ha. O altă cauză o reprezintă legislația permisivă. Oricine poate veni să achiziționeze teren agricol aici, iar pentru un proprietar român sărac miile de euro fluturate pe la nas de un occidental este de ajuns să îl convingă să îl vândă. În plus, cetățenii străini sunt finanțați inclusiv de statul de unde provin, pentru a cumpăra hectarele cu fertilul pământ românesc.
Coraș Ardelean, fermier și președintele Asociației Crescătorilor de Vaci „Narcisa” Timișoara, atrage atenția că fenomenul nu mai poate fi controlat. „Hectarul a ajuns la acest preț, fiindcă s-a creat o concurență chiar între străinii care au cumpărat aici. De fapt, ei au achiziționat teren pentru a-l vinde la prețuri tot mai mari. Fac speculă. Oricum fermierul bănățean este exclus din această ecuație, fiindcă nimeni nu are atâția bani, să plătească 10.000 de euro pe un ha de pământ. Ce bancă îți oferă bani cu dobândă zero să cumperi teren la acest preț? Nu îți dă nimeni. Nu are cum. Profitul din teren nu este așa mare să îți poți plăti rata la bancă. Trebuie să mai ai o afacere în plus, așa că fermierul român pierde în fața celui străin. Este o luptă prea disproporționată între fermierii români și cei care vin să cumpere pământ aici. Nu avem putere financiară. Banii dictează. Ai bani, ai totul. Nu ai bani, nu poți face nimic”, a explicat Coraș Ardelean.
De ce s-a ajuns aici?
De ce s-a ajuns aici? În primul rând de vină e legislația românească mult prea permisivă. Nu pune aproape nicio piedică. Legea nr. 17, din martie 2014, privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole impune unele reguli, dar sunt inutile. Nu descurajează cu nimic fenomenul. De exemplu, terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat, către interior, precum şi cele situate în extravilan la o distanţă de până la 2.400 metri faţă de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naţionale. De asemenea, înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face, dar cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român.
Prof. dr. Radu Șumălan, cadru didactic la USAMVB Timișoara și președintele PMP Timiș, explică: „Problema este că legislația noastră este mult prea permisivă. Din punct de vedere legal, străinii au dreptul să cumpere teren aici cât vor. Nu îi oprește nimeni. Numai dacă se modifică legislația, să fie impuse unele măsuri restrictive, dar atunci o să ne sară în cap organismele Uniunii Europene, așa cum se întâmplă în Ungaria. O să ne spună „Vreți să fiți într-o Europă unită, atunci respectați legile europene”. Nu ne lasă UE. Atunci s-ar putea pune problema unui infringement. Trebuie să ne împăcăm cu gândul că pământul nu îl poate nimeni lua de aici, că dacă l-ar fi putut duce de aici, atunci chiar ar fi fost tare rău”, a spus prof. Șumălan.
Ce e de facut?
„Ar trebui să se impună prin lege să ai voie să vinzi la străini numai o anumită suprafață și aceea mică, altfel, nu poți să oprești vânzarea pământului. Nu ar fi normal. Aici e nevoie de un control al statului. În rest nu prea poți face nimic, atâta timp cât omul este proprietarul terenului, el face ce vrea cu el. Trebuia impus de mult acest lucru, acum eu cred că e prea târziu”, este de părere Coraș Ardelean.
Apelul celor 84 de academicieni români
„Având în vedere poziția Academiei Române de instituție identitară fundamentală, aflată de un secol și jumătate în serviciul Națiunii Române, semnatarii acestui Apel, îngrijorați de evoluțiile interne și internaționale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continuă și alarmantă încercare de erodare a identității, suveranității și unității naționale a României, cu multe acțiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate „corectitudini politice”, dar și cu multe acțiuni îndreptate direct împotriva Statului și Poporului Român (rescrierea tendențioasă, lacunară sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor naționale, subminarea valorilor și instituțiilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmoștenirea generațiilor care vin după noi prin vânzarea pământului, a resurselor solului și subsolului, prin defrișări masive, prin înstrăinarea sau falimentarea unităților economice, prin degradarea învățământului și a sistemului sanitar, prin politizarea excesivă a tuturor subsistemelor statului și societății, ceea ce are ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corupția, lipsa de eficiență, apariția unor tensiuni sociale), preocupați în mod deosebit de încercările recurente de „regionalizare” a României sau de creare de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituției României și tendințelor de integrare europeană, total neproductive din punct de vedere economic, social, al calității vieții în aceste zone, ne exprimăm ferm împotriva tuturor acestor acțiuni, ne pronunțăm cu tărie în favoarea identității, suveranității și unității naționale, solicităm instituțiilor abilitate ale Statului Român, de la toate nivelurile, să vegheze și să acționeze pentru a preveni, pentru a contracara și, atunci când se încalcă legea, pentru a pedepsi toate diversiunile și agresiunile la adresa identității, suveranității și unității naționale a României și a stabilității statului de drept. Chemăm alături de noi, în acest demers, întregul popor român, pe toți locuitorii acestui pământ, ne adresăm în particular intelectualilor, invitându-i să fie exemplu de înțelepciune și de patriotism, ne adresăm oamenilor politici, invitându-i să conlucreze cu responsabilitate și patriotism pentru binele României, cu atât mai mult cu cât ne aflăm în preajma sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, a centenarului aducerii împreună a tuturor provinciilor românești, eveniment pe care poporul român l-a așteptat, pentru care a suferit, a lucrat și a luptat atâtea veacuri și pe care l-a realizat cu atâtea jertfe. Să ne cinstim eroii, să fim la înălțimea lor, lăsând generațiilor următoare, tuturor locuitorilor României, o țară unită, suverană, cu dragoste pentru trecut și pentru cultura sa, cu respect de sine, stăpână pe pământul său, educată și prosperă, o țară a Europei Unite, dar cu identitate proprie, românească. Așa să ne judece viitorul!”.