Asociaţia Timişoara – Capitală Culturală Europeană a lansat Programul Cultural al etapei de StartUp (2017-2018), care face parte din strategia de implementare a proiectului TM2021.
În etapa de StartUp, Asociaţia Timişoara-Capitală Culturală Europeană va consolida legăturile cu societatea civilă, va dezvolta latura culturală a oraşului şi a regiunii, va sprijini colaborările cu instituţiile de cultură, va deschide noi oportunităţi internaţionale, care vizează dimensiunea europeană a proiectului TM2021, şi va pune bazele dialogului cultural internaţional.
În cadrul etapei de StartUp se vor desfăşura următoarele proiecte:
1. Generators –generatori- dezvoltarea a trei proiecte, şi anume Mega Bega, Reflecţii şi Cămine în mişcare.
2. X – Tensions – X-Tensii: colaborări cu instituţii sau organizaţii locale pentru realizarea diferitelor evenimente sau proiecte culturale, potenţându-le conţinutul, vizibilitatea şi caracterul european (Art Encountres, Festivalul Simultan, Teatrul Naţional Timişoara – Circus Cirkor – spectacol de circ contemporan, Eurothalia – spectacole susţinute de Teatrul Odin şi master classes cu Eugenio Barba).
3. Neighborhoods – intervenţii şi ateliere de lucru în difwerite cartiere ale Timişoarei.
4. MultipleXity – moştenire tangibilă a oraşului, în urma câştigării titlului de Capitală Culturală Europeană, va consta în construirea unui complex creativ multi-funcţional; al unui centru de resurse culturale pentru dezvoltarea capacităţii şi pentru schimburi internaţionale; organizarea Festivalului Internaţional al Luminii şi o infrastructură îmbunătăţită.
Obiectivul pe termen lung al implementării şi dezvoltării Programului Cultural TM2021 este un sector cultural extrem de profesionist şi sensibil la nevoile cetăţrnilor, cu legături puternice la nivel european, o scenă culturală şi creativă mai competitivă şi, desigur, poziţionarea culturii ca pilon de dezvoltare locală durabilă, de către factorii decizionali.
„Azi lansăm de fapt Programul Cultural pentru etapa de StartUp pentru ceea ce ne-am propus că noi vom face în anii premergători anului 2021 şi e vorba de proiectele concrete pe care le-am dezvoltat împreună cu operatorii culturali şi instituţiile de cultură din oraş în perioada ianuarie – iunie. Ce vom face din iulie până la sfârşitul anului şi tot anul viitor în linii mari vom prezenta şi cum anume vom lucra în continuare cu cetăţenii, cu instituţiile de cultură , cu actorii independenţi, cu mediul academic care este foarte important, dar şi cum vom să atragem în acest proiect şi să implicăm toţi cetăţenii, (…), anul acesta lucrăm cu primăria pentru definitivarea procedurilor de alocare pentru Timişoara – Capitală Culturală 2021, pentru finanţarea aferentă anului 2017 , iar cu Consiliul Judeţean am ajuns la înţelegere în care în acest an banii să fie mai puţini iar de la anul să intrăm într-o procedură pe care o vom identifica împreună şi pe care să o continuăm până în 2021”, a spus Simona Neumann, director executiv Asociaţia Timişoara – Capitală Culturală Europeană.
Printre invitaţii acestei lansări s-a aflat şi primarul Timişoarei, Nicolae Robu.
„Am venit să văd ce s-a făcut concret în pregătirea Programului StartUp care va cuprinde activităţi din anul 2017 şi 2018 de către Asociaţia Timişoara – Capitală Culturală 2021. Timişoara este principalul susţinător al acestui proiect , 85% din tot ce a însemnat efortul financiar provine de la Primăria Municipiului Timişoara şi, desigur în continuare avem angajamente mult mai mari decât oricare altă instituţie sau persoană şi sunt preocupat să văd cum se pregătesc lucrurile încât totul să decurgă aşa cum ne-am propus când am câştigat competiţia pentru câştigarea titlului.”, a spus Nicolae Robu.
La dosarul de candidatură au fost depuse proiecte, de care e nevoie ca în continuare să fie implementate, însă nu numai proiectele trebuie respectate, ci şi alte lucruri care au fost începute de câţina ani şi care era nevoie de ele atât pentru modernizarea oraşului şi aducerea lui zi, prin modernizarea infrastructurii oraşului.
„Timişoara 2021, este un an care presupun că va marca istoria şi dezvoltarea Timişoarei, pentru că vor veni grupuri de turişti cu autocarele, trebuie rezolvată problema parcărilor, a circulaţiei prin oraş, dar şi problema ghizilor de turism, există ghizi, unii sunt chiar buni, mulţi medii, dar mai sunt şi altfel de ghizi, turistul vine în Timişoara, iar când pleacă trebuie să aibă o idee după cele spuse de ghid, iar daca ghidul nu este capabil să înţeleagă contextul Timişoarei, istoric, social, cultural, turistul va pleca dezamăzit iar grupul va avea o părere proastă despre Timişoara. Dacă vrem să ne asemenăm cu marile capitale culturale europene, ne trebuie o istorie a oraşului, un ghid editat în şapte limbi (română, engleză, germană, franceză, italiană, maghiară şi sârbă), da cel puţin şapte, cele patru limbi bănăţene şi celelalte internaţionale ).”, este de părere istoricul Ioan Haţegan, expert în ghizi.
