Conform unui recent raport al Eurostat, România a înregistrat în 2014 o ameliorare a performanțelor din agricultură în ceea ce privește producția de cereale și efectivele de bovine, porcine și ovine. Astfel, într-un clasament al statelor din UE alcătuit în funcție de criteriile menționate, România ocupa la sfârșitul anului menționat locul 5 la producția totală de cereale, locul 10 la efectivul de bovine, locul 9 la efectivul de porcine și locul 3 la efectivul de ovine (1). Însă, producția de cereale și efectivele de animale reprezintă creiterii extensive și nu intensive de evaluare a performanțelor agricole. Dacă utilizăm criterii intensive de cuantificare a performanțelor agriculturii românești, atunci nivelurile acestor performanțe sunt șocant de mici în raport cu cele înregistrate la nivel comunitar.
FM – forța de muncă, mp – milioane persoane, mha – milioane hectare, mt – milioane tone. Surse: 1. Eurostat, News release, 36/2016, 18 February 2016; 2. Eurostat, Agriculture, forestry and fischeries; 3. Eurostat, Economy and finance, National accounts (ESA-2010).
Într-adevăr, cu toate că România a beneficiat în 2014 de 22,47% din nivelul comunitar al „muncitorilor agricoli” și de 7,87 % din nivelul comunitar al suprafețelor agricole, producția de cereale și efectivele de bovine și porcine din România au înregistrat niveluri cu mult mai mici decât cele precedente (6,65%, 2,34% și 3,4% ).
În acest context, ineficacitatea și ineficiența agriculturii românești pot fi evidențate mult mai clar dacă utilizăm un indicator cu o mare valoare informațională: productivitatea factorilor de producție calculată ca un raport între valoarea adăugată brută (cheltuielile de personal plus amortizarea capitalului fix plus profitul brut) și numărul de ferme.
NF – numărul de ferme, VAB – valoarea adăugată brută, mepps – miliarde euro pps, epps – euro pps. Sursa, Eurostat, Agriculture, forestry and fischeries.
Datele anterioare reflectă foarte clar faptul că agricultura este eterna problemă a României. Spre deosebire de celelalte state din UE, agricultura României este în acest moment o agricultură de subzistență. Populația din satele românești este îmbătrânită și necalificată, iar structura atomizată a proprietăților agricole este incompatibilă cu organizarea cât de cât eficientă a producției agricole. Pe de altă parte, prețurile la cereale, la lapte, la carne și la fructe s-au prăbușit în actualul context deflaționist. În aceste condiții, cum ar putea fi menținute pe linia de plutire cele 3,6 milioane de ferme românești care agonizează de cel puțin un deceniu? Din păcate, nici autoritățile din România și nici cele de la Bruxelles nu și-au propus, fie și declarativ, soluționarea acestei eterne probleme. În schimb, în imensele palate administrative de la București și de la Bruxelles, teribilele disfuncții ale agriculturii românești sunt cosmetizate prin propagandă și prin statistici perfect inutile. Că așa-i în democrație, nu?
Sursa: 1. Eurostat, News release, 36/206, 16 February 2016.
Dr. Ing. Nicolae Țăran
