În 1982, pe când aveam 12 ani și locuiam în Turnu Severin, am mers cu părinții la Galeria Apollodor, la vernisajul unei expoziții ce aducea pe simeze tablourile pe care câțiva artiști le pictaseră într-o localitate de pe malulul Dunării, Mraconia. Nu fusesem niciodată acolo. De altfel, era foarte greu să ai acces în Clisura Dunării, fiindcă îți trebuiau fel de fel de aprobări, erai supus, de către grăniceri, la controale amănunțite și la interogatorii. Asta pentru că (și) pe acolo românii evadau – înot – din propria țară, sătui de „epoca de aur” în care trăiau. Aur care a strălucit tot mai tare, până în 1989, când a făcut bum!
Pentru copilul care eram, Mraconia – cu a sa stranie sonoritate – era un tărâm aproape ficțional. Cu toate astea, ceea ce am văzut atunci pe pânzele expuse în galerie erau… peisaje. De basm, dar – spuneau cei mai mari – basm existent acolo, la Mraconia. Nu mai țin minte cine și câți au vorbit la vernisaj, dar știu că un domn cu barbă părea a fi mai mare peste toți. Era pictorul Ioan Mercea, cel care a inițiat și organizat tabăra.
De atunci și până acum, an de an, timp de 34 de ediții, artiști vizuali din țară și din străinătate s-au strâns la Mraconia și, mai apoi, din 2002, în apropiere, la Dubova, pentru a picta, discuta, pescui, face drumeții, pune lumea la cale. Pentru a fi laolaltă.
Din câte știu, tabăra, care astăzi se numește „Mraconia-Dubova, I. Mercea”, este cea mai longevivă din România, după 1945. Continuitatea acestui lucru bine făcut s-a datorat, în bună măsură, devotamentului cu care fiica lui Ioan Mercea, Dana (care a fost, încă de copil, alături de tatăl ei, la Mraconia) s-a implicat în organizare. Ea însăși pictor, profesoară la Liceul de Artă din Timișoara, a capacitat propria familie, dar și prietenii artiști, și a reușit să ducă mai departe tradiția, să o instaureze și să ajute, astfel, la conturarea unei identități culturale și a unei imagini mai pregnante, la nivel național și internațional, a zonei Mraconia-Dubova. „Zona în care se desfăşoară Tabăra Internaţională de Creaţie „Mraconia- Dubova, I. Mercea” se bucură de particularităţile deosebite ale spaţiului dunărean, în care apa, stânca şi cerul se completează, se împletesc şi se îmbogăţesc reciproc, ajutate de cele mai multe ori de schimbarea bruscă a luminii. Aceasta influenţează într-un mod deosebit creatorul de artă aflat în natură. Spre deosebire de alte tabere de creaţie din ţară şi străinătate, aici atelierul artistului este chiar „mijlocul naturii”, Cazanele Mici ale Dunării. Apoi, datorită continuității taberei, s-au format deja numeroase generaţii de artişti, unii dintre aceştia ajungând din „copiii taberei” la maturitate artistică. Experiența a dovedit că legătura dintre generații se face direct, cei tineri învățând de la artiștii cu o bogată experiență artistică și pedagogică. În fiecare an au fost invitați în tabără elevi de la Liceul de Arte Plastice și studenți de la Facultatea de Arte și Design din Timișoara”, a spus Dana Miclăuş-Mercea.
De-a lungul celor 34 de ediții, peste 100 de artiști, de la maeștri până la debutanți, au fost în tabără și au lucrat alături. Anul acesta, la sfârșit de august, în organizarea Ascociației Culturale „DUN’Art”, condusă de Ioan Mercea, și a Asociației „Proiect Europa Unită”, întâlnirea s-a desfășurat sub genericul „Artă, tradiție, generații”. Au participat Liviu Brădean, Gheorghe Crăciun, Judit Crăciun, Gheorghe Feneşan, Ioana Feneşan, Ioan Mercea, Dana Miclăuş-Mercea, Alina Modyrka, Gretty Papiu, Felicia Păunescu, George Păunescu, Tudor Predescu, Remus Rotaru, Edith Rotaru, Loredana Tîrzioru, Alexandru Tomescu, Gloria Vreme-Moser, Tudor Vreme-Moser, Costin Brăteanu, Ariana Vulpe, Tvetozar Avramovici, Luca Brădean, Alessia Crăciun, Alexandra Miclăuș-Mercea, Matei Păunescu, Ioana Rotaru, Theodor Vreme-Moser.
În seara zilei de 26 august, după ce artiștii vizuali au expus, la pensiunea „Mirific” (locul unde tabăra și-a avut „statul-major”) lucrările realizate până atunci și după ce numeroșii oaspeți le-au văzut pe îndelete, a avut loc evenimentul Jazz & Poetry Happening, în care protagoniști au fost scriitorii Dan Mircea Cipariu, Radu Comănescu, Robert Şerban și muzicienii Ionuț Dorobanțu și Victor Miclăuş.
Prezența unui public numeros, compus, în bună măsură, din oameni tineri, care locuiesc în zonă, cât și din turiștii care vizitează Clisura Dunării, dovedește că arta, dacă este bine făcută și contextualizată original, are putere de atracție.
Tabăra este organizată de Asociația Culturală „DUN’Art” în parteneriat cu Asociația „Proiect Europa Unită”, cofinanțată de Consiliul Județean Timiș și este sponsorizată de One Source Technology for Business din Timișoara, S.C. Baldor Insurance Broker SRL, respectiv Crama Oprișor din București și Pensiunea Mirific, Dubova.
