Ce mai vinde românul? Păi ori ce nu are nevoie, ori nu mai are loc în apartament de tot ce a adunat în timp. Şi atunci trece la o alta fază, încearcă să scape de lucruri. Lucrurile sunt încărcate de praf sau de amintiri sau de valoare concretă evaluată în bani. Adică scapă de tot ce-i inutil prin casă.
Un anunţ de mică publicitate mai aparte a apărut zilele trecute în diverse medii. Nu părea ceva deosebit la o primă vedere. Doar numele a atras atenţia. Deci ce-i prisosea omului prin casă? O bucată din istoria modernă a României. Ce poţi avea ascuns prin debara? O moşie boierească burduşită de două veacuri de istorie.
Se vinde moşia Florica. Ei şi?, poate ar spune unii. A trecut moda vânzării de rulmenţi prin bazare, iar apoi de fabrici. Acum s-a rafinat lumea, se înstrăineză trecutul.
Poate e doar o farsă. Şi statul român în ultimul moment va avea ceva de spus, prin aplicarea procedurii de exercitare a dreptului de preempțiune.
E vorba de celebra moşie a nu mai puţin celebrei familii a Brătienilor. O familie de boieri argeşeni ce a dat trei prim miniştri ai României, cărturari, poeţi, jurişti, istorici, mari oameni de stat. De amintit măcar primii doi Ion si Ionel Brătianu care au avut un rol covârşitor în realizarea României moderne (de numele primului legându-se Războiul de Independenţă, cel de-al doilea realizând tot în urma unui război Unirea din 1918 şi reformele ce au stat la baza democraţiei interbelice). Aici s-au luat importante decizii privind istoria ţării. Oameni de stat, chiar regi au fost oaspeţi ai cochetei vile. Multe şedinţe ale Consiliului de Miniştri (cum se numea Guvernul pe atunci) s-au ţinut aici.
Aflat la o azvârlitură de băţ de municipiului Piteşti, conacul familiei Brătianu, numit ca şi satul în care se afla, Florica, în amintirea primei fiice a lui I.C. Brătianu, este unul din cele mai reprezentative proprietăţi boiereşti din ţară. S-a conservat destul de bine în ciuda vicisitudinilor vremurilor, cu excepţia mobilelor şi a cărţilor din interior dar şi a obiectelor risipite aiurea în anii regimului ce a naţionalizat totul.
Domeniul Florica e format din conac, fermă, capelă, cramă, gară şi chiar un observator astronomic, toate amplasate în mijlocul unui vast parc de mai mult de două hectare. Totul înconjurat de podgoriile de la Stefăneşti, aici e locul în care s-au luat importante decizii privind istoria noastră. Potentaţii vremii dădeau fuga până la Florica să pună ţara la cale, înainte de a merge la Peleş, unde-şi avea reşedinţa de vară regele.
Istoria locurilor se întinde pe mai multe veacuri în urmă, dar partea mai cunoscută a aşezământului începe pe la jumătatea secolului XIX-lea. Pe vremea lui Ion C. Bratianu ,,Vizirul”, casa a fost o modestă reşedinţă de fermă agricolă de la ţară. Adevărata strălucire a căpătat-o în vreme lui Ionel I. C. Brătianu, cel ce ce-şi va folosi harul de inginer constructor şi a adăugat tot ce a dat strălucire vilei.
Extinderea si renovarea au stat sub directa conducere a arhitectului Petre Antonescu. Din perioada 1905 – 1912 datează încastrarea în zidurile exterioare ale elementelor de arhitectură antică: fragmente de capiteluri aduse de la Histria, basorelieful cu motivul „Cavalerului trac”, ce datează din secolul al II-lea Î.Hr., friza ce este adusă de la Sarmizegetusa. De asemenea, Petre Antonescu va construi şi sediul Bibliotecii Aşezământului “Ion I.C. Brătianu“, edificiu care va deţine – între cele peste 30.000 volume ale sale – 5.000 de cărţi preluate din biblioteca conacului de la Florica.
Au venit şi vremuri mai grele. În anul 1948 conacul este naţionalizat, iar proprietarul este arestat. Clădirea cade în paragină după ce este folosită ca sediu pentru refugiaţii greci comunişti fugiţi din calea războiului civil de la ei. După 1970 intră în vizorul gospodăriei de partid şi este restaurată şi remobilată pentru a deveni „casă de oaspeţi”.
Câteva din monumentele parcul domeniului ar merita menţionate pentru valoarea lor. Grupul statuar „La Vulturi” este un monument de artă contemporană, materializat în piatră de către sculptorul croat Ivan Mestrovic. Realizat în anii 20, este aşezat în parcul de la Florica. Ar putea fi considerat o reprezentare simbolică a Micii Înţelegeri (România, Iugoslavia şi Cehoslovacia) sau a fraţilor Brătianu (Ionel, Dinu şi Vintilă).
Coloana de piatră, de factură antică, greco-romană a fost adusă de fraţii Brătianu din Dobrogea la sfârşitul secolului trecut. Monumentul se pare a fi unicat în judeţul Argeş, deşi se spune că ar fi, de fapt, o coloană adusă de la mănăstirea Vieroşi.
Crucea comemorativă de altar a bisericii de lemn din Albac este amplasată pe locul unde acest edificiu a fost reconstruit şi restaurat, cunoscut în istorie ca bisericuţa lui Horea, în perioada 1907- 1954.
Această cruce de piatră este sculptată în secolul al XIX-lea şi este montată pe locul unde a fost făcută prima translaţie de monument istoric din istoria muzeologiei româneşti. Biserica se păstrează la Olăneşti, în judeţul Vâlcea, începând cu anul 1954. Acest parc dendrologic este inclus în lista patrimoniului cultural naţional.
Cumpăratorul norocos ce va avea mărunţisul necesar îşi va adjudeca oare şi biserica din apropiere, unde în subsol se afla cripta cu osemintele celebrei familii?
