De lungimi, culori, forme şi stiluri diferite, bărbile sunt celebrate internaţional în ţări de pe toate continentele. Ziua Bărbii, sărbătorită în prima sâmbătă a lunii septembrie, adună împreună oameni şi bărbile lor, este un prilej de petrecere şi competiţie, dar şi de reafirmare a avantajelor şi statutului acestei podoabe faciale. Să te bărbiereşti în această zi, o mare lipsă de respect!
Unele indicii sugerează că, pe la anul 800, vikingii ar fi avut o sărbătoare similară, care se ţinea chiar de mai multe ori pe an, dar chiar dacă originile sărbătorii nu sunt foarte clare, nimic nu-i împiedică pe bărboşii de pretutindeni să-şi celebreze bărbile în această zi, prin fel de fel de evenimente festive.
Este ziua în care sunt omagiaţi bărboşii şi efortul lor de a-şi lăsa să crească o aşa barbă frumoasă, împreună cu care ei petrec un aşa timp de calitate.
Este o ocazie pentru petreceri, concursuri pentru cea mai cea barbă, compeţii şi jocuri sportive, în fiecare ţară după specificul locului, şi o zi în care membrii familiei îşi pot sărbători bărbosul fâcându-i toate poftele sau pur şi simplu lăsându-l să se relaxeze, fără a-l angaja în niciun fel de treburi casnice.
Barba, stiluri şi avantaje
În multe culturi, barba este încă un atribut al virilităţii, înţelepciunii sau puterii şi exprimă un anume statut social. Aşa a fost considerată şi în timpul antichităţii, când din Europa, Nordul Africii, întregul Orient şi până în India şi China, bărbaţii purtau obligatoriu barbă, pe care şi-o îngrijeau, o ungeau cu uleiuri, o încreţeau sau o vopseau cu coloranţi naturali.
În Evul Mediu, barba era purtată de cavaleri, ca semn al virilităţii şi onoarei, în timp ce clericii catolici îşi rădeau barba, ca simbol al celibatului. Din timpul Renaşterii şi până în prezent, din ce în ce mai mulţi bărbaţi au renunţat la barbă, iar cei care o mai purtau au adoptat forme şi stiluri diferite, de la cea bogată şi patriarhală, la cea tunsă, cu mustaţă şi favorţi stufoşi.
În ultimii ani, barba a redevenit un accesoriu important şi fie din comoditate, fie pentru că este cool, tot mai mulţi bărbaţi aleg să nu se mai radă şi au apărut tot felul stiluri de a purta barba, unele mai populare decât altele.
Barba lăsată să crească trei zile se numeşte five o’clock shadow, barba professional este tunsă şi bine îngrijită, barba Captain Jack sau Van Dyke sunt o combinaţie între o mustaţă şi un cioc, barba completă este cea lăsată să crească în voie, iar cea de hipster doar pare neîngrijită, dar necesită fel de fel de ajustări.
De orice fel ar fi, barba accentuează masculinitatea şi te ajută să te faci remarcat mai ales de femei care, se spune, sunt mai atrase de bărbaţii bărboşi.
Această podoabă facială te face să pari mai matur, mai competent sau chiar mult mai priceput la fel de fel de activităţi cum ar fi navigaţia, pecuitul, sculptura sau tăiatul lemnelor, asociate ca imagine cu cei bărboşi.
Un bărbos are şi avantajul de a putea fi confundat uşor, de exemplu cu o vedetă hard-rock, şi să i se ceră chiar şi autografe, dar şi dezavantajul de a fi luat drept un om al străzii şi de stârni compasiunea celorlalţi, dacă barba sa este neîngrijită.
Barba ţine cald pe timp friguros şi răcoare vara, mai ales dacă e stropită cu apă rece, şi te fereşte de arsurile solare, la care sunt, bineînţele,s expuşi cei care se bărbieresc în fiecare zi.
Dacă te hotăreşti să-ţi laşi barbă, scapi de costurile şi de chinul bărbieritului zilnic şi, în plus, ai mai mult timp la dispoziţie, eventual pentru a o admira în oglindă.
Barba te face să pari mai jovial, îţi dă încredere şi prestanţă şi te face să arăţi mai bine decât ceilalţi. Şi, în cele din urmă, despre asta este vorba de fapt!