Timişoara se poate mândri cu un centru istoric extraordinar. De la reabilitarea zonei, de acum doi ani, turiştii dau năvală să viziteze oraşul de pe Bega. Zilnic, pe străduţele pietonale pietruite întâlneşti sute de turişti care admiră clădirile istorice şi frumuseţea pieţelor vechi de sute de ani. Dacă în 2015 turiştii se plângeau că cele mai multe imobile istorice nu sunt reabilitate şi strică aspectul centrului vechi, acum toţi văd o îmbunătăţire. Asta pentru că tot mai muţi proprietari au început să îşi restaureze bijuteriile arhitecturale. Aşa că acum avem ce admira. Problema este că atunci când ridici ochii spre ornamentele de pe faţadele istorice priveliştea îţi este perturbată de un păienjeniş de cabluri negre. Acestea trec de pe un acoperiş pe altul, peste străduţe şi la fiecare colț vezi un morman de cabluri care mai că stau să cadă.
14 ani de amânări pentru mutarea cablurilor în subteran
Aspectul nu a fost ignorant nici de autorităţile timişorene. Acestea au încercat să ia măsuri pentru a scăpa de cabluri, mai ales în zonele istorice, dar acestea nu au fost respectate niciodată. Prima tentativă a avut loc acum nu mai puţin de 14 ani. Consiliul Local Timişoara din 2003 a luat în discuţie problema şi aleşii au decis ca toate reţelele de telecomunicaţii să fie amplasate în subteran, în zonele protejate şi în preajma monumentelor istorice. Firmele de telecomunicaţii ar fi trebuit să mute cablurile existente în pământ, iar cele care urmau să pună reţele în aceste perimetre să le introduce direct în subteran. Bineînţeles că nu s-a întâmplat aşa. Nicio firmă nu s-a sinchisit să respecte măsura.
Cum nu se întâmpla nimic şi anii treceau, consilierii locali au mai avut o încercare de mutare a cablurilor în subteran. Însă abia în 2009. Le-a trebuit 6 ani să realizeze că, fără măsuri şi termene concrete, societăţile de telecomunicaţii nu vor investi într-un sistem de tuburi subterane. Aşadar, în 2009 a fost adoptată o hotărâre care dicta foarte clar că în 3 ani, adică până în decembrie 2012, toate cablurile să fie îngropate.
Iată că au trecut de la termenul impus 5 ani şi din nou nu s-a întâmplat minunea. Cerul Timişoarei este în continuare brăzdat de cabluri. Nici măcar din zonele istorice nu au dispărut reţelele de telecomunicaţii de pe stâlpi sau clădiri.
În schimb, de câţiva ani, Primăria a semnat un contract cu o mare firmă de telecomunicaţii, care a început construirea unei reţele în subteran. Timişorenii s-au plâns aprig de lucrările care au distrus trotuarele, dar pe viitor acolo vor fi amplasate toate cablurile. Când se va întâmpla asta? Ei bine, autorităţile spun că anul acesta. Asta pentru că în 2015 s-a mai luat o hotărâre în această privinţă. Dar de data aceasta a fost adoptat „Regulamentul referitor la condiţiile în care se realizează accesul pe proprietatea publică sau privată a municipiului Timişoara în vederea instalării, întreţinerii, înlocuirii sau mutării reţelelor de comunicaţii electronice sau a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora, modul de utilizare partajată a elementelor de infrastructură, precum şi măsurile privind construirea de reţele de comunicaţii electronice în subteran”. Acest document stabileşte că până în luna noiembrie 2017 cablurile trebuie să dispară de pe stâlpi şi clădiri. Conducerea Primăriei Timișoara este optimistă şi spune că de data aceasta termenul va fi respectat.
„Am reușit să ne punem de acord cu toate firmele. Am vrut să ne apucăm de treabă zilele trecute, dar din păcate vremea nu a ținut cu noi. În Cetate, va lucra primăria împreună cu firmele care doresc să ducă cablurile în subteran. Aparatul primarului și persoane de la Dezvoltare supervizează tot ce fac operatorii. Se va merge pe o procedură. Dacă vremea ne permite și putem semna contractele cu operatorii, pentru că din 2016 s-a schimbat legea, eu sper că în două luni vom termina să ducem toate cablurile în subteran, fără să deranjăm terasele sezoniere”, spunea în luna mai viceprimarul Farkas Imre.
Acum autorităţile spun că încă se lucrează şi că firmele ar fi şi început mutarea cablurilor în subteran. Potrivit unor surse din cadrul firmelor de telecomunicaţii, se pare că există o problemă birocratică. Nu ar exista avizele necesare aşa că procesul s-ar putea prelungi şi în anul viitor.
Potrivit regulamentului, firmele de telecomunicaţii riscă amenzi dacă nu îşi mută reţele în subteran şi au următoarele obligaţii pe care trebuie să le îndeplinească până la toamnă:
„(1) să prezinte inventarul reţelelor deţinute pe raza municipiul Timişoara;
(2) să solicite încheierea contractului de acces pentru reţelele de comunicaţii electronice deţinute pe proprietatea publică/privată a municipiului Timişoara;
(3) să prevadă sisteme de identificare nedistructivă, respectiv markeri, pentru reperarea operativă a reţelei şi a poziţiei acestora;
(4) să nu amplaseze pe stâlpi, cu titlu provizoriu sau definitiv, role de cabluri rezultate ca surplus al reţelelor de comunicaţii electronice sau a diverselor echipamente care nu contribuie efectiv la funcţionarea reţelei;
(5) să desfiinţeze surplusurile”.
În ceea ce priveşte sancţiunile, acestea nu sunt deloc mari pentru firmele de comunicaţii. Aleşii au decis ca amenzile să fie cuprinse între 1.000 şi 2.500 de lei.
O problemă naţională
Cu amenzi atât de mici şi fără o presiune prea mare din partea autorităţilor, nici nu e de mirare că operatorii de telecomunicaţii nu s-au sinchisit să îşi mute reţelele în subteran. Problema este însă una naţională. Că firmele nu respectă hotărârile de consiliu local luate în Timişoara este una, dar există şi legislaţie naţională în această privinţă.
Guvernul a aprobat, în 2011, o hotărâre prin care este interzisă montarea supraterană pe domeniul public a echipamentelor tehnice care fac parte din sistemele de telecomunicaţii, alimentare cu apă, energie electrică, termoficare, transport în comun sau automate pentru semnalizare rutieră.
„Astfel, lucrările de construcţii pentru realizarea/extinderea reţelelor edilitare în zona drumurilor publice situate în intravilanul localităţilor se execută în varianta de amplasare subterană. Se interzice montarea supraterană, pe domeniul public, a echipamentelor tehnice care fac parte din sistemele de telecomunicaţii, alimentare cu apă, energie electrică, termoficare, transport în comun, automate pentru semnalizare rutieră și altele de această natură. Montarea acestor echipamente se va executa în varianta de amplasare subterană ori, după caz, în incinte sau în nişele construcţiilor, cu acordul prealabil al proprietarilor incintelor/construcţiilor. Reţelele edilitare amplasate subteran vor fi semnalate prin markeri distinctivi”, se arată în Hotărârea de Guvern.
Măsurile impuse de Executiv mai prevedeau şi: „interzicerea amplasării reţelelor edilitare pe stâlpi de iluminat public şi de distribuţie a curentului electric, pe plantaţii de aliniament, pe elemente de faţadă ale imobilelor ori pe alte elemente/structuri de această natură”.
Guvernanţii au impus şi Companiei de Drumuri Naţionale, dar şi consiliilor locale şi judeţene nişte măsuri aplicabile la modernizarea sau construirea de drumuri şi străzi.
„Documentaţiile tehnice elaborate pentru obiective de investiţii privind realizarea/extinderea/modernizarea/reabilitarea reţelei stradale, precum şi a drumurilor de interes local, judeţean şi naţional situate în extravilanul localităţilor vor prevedea în mod obligatoriu canale subterane în vederea amplasării reţelelor edilitare. Prevederile se vor aplica inclusiv obiectivelor de investiţii ale căror studii de prefezabilitate şi/sau studii de fezabilitate sunt în curs de elaborare la data intrării în vigoare a acestor modificări”, mai informa Ministerul Dezvoltării în urmă cu 6 ani.
Iată că suntem la mijlocul lui 2017 şi situaţia nu s-a schimbat. Nici în Timişoara şi în niciun oraş din România. Guvernanţii par să nu mai fie interesaţi de subiect, iar firmele de telecomunicaţii tărăgănează la nesfârşit procesul de mutare a cablurilor în subteran.
