Ministrul Tudorel Toader: Numirile pentru conducerea Ministerului Public – făcute de Secția de procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiției
„Toate funcțiile — că este procuror general, adjuncți, șef la DIICOT, la DNA, adjuncții dânșilor — să decidă Secția pentru procurori din CSM, la propunerea ministrului Justiției, pe baza unei proceduri transparente, publice, procurori care, la rândul lor, trebuie să aibă cel puțin 10 ani vechime efectivă în funcție. Ce apare modificat aici? Faptul că decide Secția pentru procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiției. Aici vreau să vă fac referire la una dintre condiționalitățile, una dintre cerințele MCV, care recomandă o procedură transparentă pentru numirea procurorilor în funcții, care recomandă, în același timp, neamestecul factorului politic”, a afirmat Toader, într-o conferință de presă, la sediul Ministerului Justiției.
În ceea ce privește procedura de numire în funcțiile de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), el a spus că aceasta se modifică „parțial”.
„Se păstrează în sensul că președintele ÎCCJ se numește de către președintele României, fapt care este și în prezent. Se modifică în sensul ca propunerea să nu o mai facă plenul CSM, propunerea să o facă Secția pentru judecători, răspunzând cerinței pentru judecători să decidă judecători, pentru procurori să decidă procurorii”, a precizat ministrul.
„Sigur, se va spune următorul lucru: de ce președintele ÎCCJ este numit de către președintele Republicii, iar procurorii-șefi numiți de Secția pentru procurori la propunerea ministrului, în condițiile în care și unii și alți sunt magistrați? Răspunsul derivă din statului special pe care îl au unii și alții. Procurorii sunt subordonați ierarhic, judecătorii nu sunt subordonați ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovibilitate. Procurorii (…) își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției, la judecători nu există o asemenea prevedere. În plus, să ne aducem aminte și de decizia CEDO care spune că procurorii nu prezintă suficiente garanții de independență încât să fie asimilați magistraților, decizie care ulterior, adevărat, a mai fost nuanțată prin aceeași jurisprundență a Curții Europene a Drepturilor Omului”, a menționat ministrul Justiției.
O altă modificare avută în vedere prevede creșterea duratei mandatelor de conducere de la instanțe și Parchete de la trei la patru ani, fără ca cele aflate în curs la adoptarea actului normativ să fie afectate.
„Că e pe latură de judecători sau procurori, în prezent mandatele sunt de trei ani. Regula în România este aceea a mandatului de patru ani. Și atunci propunem ca pe viitor funcțiile de conducere să aibă un mandat de patru ani. Fac o cuvenită precizare: sunt niște principii de rang constituțional care spun că mandatele în curs nu pot fi afectate prin modificarea legii. Ceea ce înseamnă că, dacă modificările se adoptă și intră în vigoare la 1 ianuarie 2018, mandatele care sunt în curs nu sunt afectate, nu sunt prelungite cum am auzit eu în spațiul public în cursul zilei de ieri, pentru că este împotriva regulilor constituționale și a deciziilor CCR, decizii pe care mai că pretind că le-aș cunoaște”, a precizat Tudorel Toader.
Presedintele Iohannis, reactie la Legile Justitiei: Atac asupra statului de drept, independentei si bunei functionari a Justitiei
Presedintele Klaus Iohannis a reactionat, miercuri, după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, și-a prezentat propunerile de modificare a legilor Justiției. Seful statului a declarat că ne aflăm în fața unui „atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție.
„Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiției se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție. România se află într-un moment care îi este favorabil în planul relațiilor internaționale, cu precădere în comunitatea europeană. Ar fi în defavoarea țării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiției. Acest lucru ar fi în totală contradicție cu angajamentele pe care și le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană și nu ar face decât să mențină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare și Verificare”, transmite președintele Iohannis, printr-un comunicat.
În ceea ce privește propunerea de eliminare a șefului statului din procedura numirii procurorilor șefi, Klaus Iohannis atrage atenția că rapoartele MCV „îl indică pe ministrul Justiției drept elementul prin care se realizează influența politicului în aceste proceduri”.
„O parte din măsurile anunțate încearcă inducerea unei false probleme și acreditarea ideii că Președintele României ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar. În realitate, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneția, cât și ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni îl indică pe ministrul Justiției drept elementul prin care se realizează influența politicului în aceste proceduri. În ultimul deceniu, preocuparea decidenților politici a fost aceea de a asigura independența justiției prin reducerea până la eliminare a rolului ministrului Justiției în cadrul procedurilor de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar, în paralel cu sporirea treptată a rolului CSM. Propunerile de astăzi urmăresc întărirea rolului ministrului Justiției și diminuarea rolului CSM în privința gestionării carierei magistraților, de fapt, slăbirea justiției”, arată președintele.
Klaus Iohannis subliniază că rolul său în desemnarea procurorilor șefi este legat de prerogativele constituționale.
„Președintele României este implicat și în desemnarea procurorilor șefi în virtutea faptului că veghează la respectarea Constituției și exercită funcția de mediere, având rolul unui arbitru între puterile statului. În schimb, ministrul Justiției este numit politic, prin votul unei majorități parlamentare, cu scopul punerii în aplicare a unui program de guvernare asumat politic. Articolul 132 din Constituție prevede că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea, și nu în subordinea ministrului Justiției. Autoritatea însă nu se confundă cu subordonarea, iar un jurist onest, indiferent de interesele unor oameni politici vremelnici, nu ar trebui să inducă diferențe artificiale între statutul judecătorilor și cel al procurorilor”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Klaus Iohannis mai arată că propunerile lui Toader vor avea ca efect „timorarea magistraților și reducerea independenței lor”.
„Preluarea instrumentelor de control asupra activității magistraților de către factorul politic, amenințarea judecătorilor cu răspunderea patrimonială în caz de erori judiciare și subordonarea procurorilor față de ministrul Justiției, precum și ingerința procurorilor ierarhic superiori în dosarele procurorilor de caz, inclusiv prin invocarea netemeiniciei, vor avea ca rezultat timorarea magistraților și reducerea independenței lor. La acestea se adaugă și propunerea de înființare a unei structuri specializate exclusiv pentru urmărirea penală a magistraților cu consecințe asupra competențelor celorlalte parchete specializate, în particular a DNA. În absența unor garanții legislative și instituționale cu privire la independența acestei noi structuri, riscul afectării luptei împotriva corupției este evident”, se arată în comunicat.
Citește și: Numirea procurorilor șefi. Toader, în dezacord cu CSM
În încheiere, șeful statului mai arată că propunerile ministrului Tudorel Toader trebuie supuse unei „autentice dezbateri publice” și că „punctul de vedere al magistraților este obligatoriu” dat fiind că modificările privesc organizarea judiciară și cariera magistraților.
„Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern și aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate și justiția se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului”, mai susține președintele Klaus Iohannis.
Sursa: www.agerpres.ro
hotweek.ro
