În pofida unui sezon precedent aproape excepțional (raportându-ne, desigur, la situația existentă) și a unei interesante campanii de transferuri în vară, ACS Poli trece printr-o criză majoră. Financiară, dar nu numai.
Salariile nu s-au mai dat, s-a spus la televizor, de vreo cinci luni. 0-1 cu FCSB și 0-3 la Giurgiu, după un 1-0 în startul de la Chiajna, contra unei echipe cu și mai multe probleme interne, sunt rezultatele acestui început de campionat.
Acest club, ACS Poli, face ce face și nu reușește să-și găsească un făgaș. Nici din punct de vedere sportiv, tot oscilând între promovări, retrogradări și salvări pe ultima sută de la retrogradare. Nici din punct de vedere financiar, trecând deja mult timp de când se merge din restanțe în restanțe. Nici din punct de vedere al prizei la public.
S-a dat, acum, undă verde refinanțării clubului de către primăria orașului. Doar pentru că ANAF a acceptat reeșalonarea unei datorii de milioane de euro. Este momentul ca amatorismul după care a fost manageriat până acum ACS Poli (nu e un atac la adresa actualei conduceri, care a moștenit un bilanț financiar dezastruos) să înceteze.
Vineri, pe ”Dan Păltinișanu” vine Juventus. Nu Torino, desigur, ci micuța grupare de la margine de Colentina, care se revendică de la echipa ce în 1930, anul prezenței României la Montevideo, devenea campioana României. Cu legendara tripletă timișoreană Vogl – Raffinsky – Rudy Wetzer. Acela era Juventus-ul înființat în 1924, acesta de azi, apărut în 1992, ar fi mai bine să-l numim Juventus Colentina. Urmează, marți, în intermediară, deplasare într-un oraș unde se câștigă greu, la Botoșani. Iar apoi, vineri, 11 august, acasă cu Viitorul.
Iată de ce partida ce vine trebuie neapărat câștigată. Mai ales că nici n-ar trebuie să fie mare lucru: cei din Colentina (dar cu terenul propriu la Ploiești) încă n-au bătut pe nimeni.