Ungaria a surprins ieri Comisia Europeană şi piaţa europeană a energiei printr-un anunţ al operatorului naţional de transport de gaze, conformă căruia conducta BRUA, susţinut şi finanţat de Bruxelles, nu va mai ajunge până în Austria ci se va opri în Ungaria, potrivit icis.com.
Uriaşul Gazoduct ar urma să intre în România prin Giurgiu, va trece prin Ilfov, Argeş, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraș-Severin, Timiş şi va ieşi în Ungaria pe la Nădlac. Acum nu mai este foarte clar dacă acest gazoduct se va mai construi.
Transgaz ştia despre intenţia Ungariei de cel puţin două zile, când a semnat un memorandum de înţelegere privind coridorul vertical de transport al gazelor naturale. Memorandumul a fost semnat cu operatorul ungar FGSZ, în condiţiile în care acesta ar fi anunţat că doreşte limitarea transportului gazelor pe teritoriul său, și nu mai departe, până în Austria.
Gazoductul era esenţial pentru viitoarele exploatări de gaze din Marea Neagră, unde Exxon, OMV şi alţi actori au găsit rezerve uriaşe de gaze.
Decizia Ungariei serveşte intereselor Rusiei, care nu îşi doreşte concurenţă pentru gazele livrate de Gazprom în Europa de Vest şi ar reprezenta un şantaj la adresa Comisiei Europene în chestiunea sancţionării Poloniei, ţară tot mai apropiată ideologic de Ungaria.
Prezenţa Exxon în Marea Neagră e importantă pentru România nu doar din punct de vedere economic, ci şi strategic, reprezentând una una dintre cele mai mari investiţii americane în ţară.
Nu e clar până în acest moment care va fi poziţia Transgaz şi ANRE faţă de anunţul Ungariei de a limita traseul BRUA.
Operatorul ungar FGSZ susţine că secţiunea „viabilă” a ceea ce urma să fie gazoductul Bulgaria-Ungaria-România-Austria(BRUA) este interconectorul existent Ungaria-România, şi care poate fi extins de la o capacitate de 4,4 miliarde metri cubi la 5,26 miliarde metri cubi pe an.
Operatorul ungar susţine că, dacă Austria este scoasă din proiect, gazele naturale pot fi exportate mai departe pe plan regional, în Slovacia, Ucraina, Serbia şi Croaţia.
Dar noua infrastructură va putea fi folosită şi de Gazprom pentru a-şi exporta gazele ruseşti în regiune, în condiţiile în care Rusia construieşte TurkStream, care traversează pe sub Marea Neagră.
O sursă apropiată dosarului a declarat pentru ICIS că anunţul operatorului ungar a luat prin surprindere atât pieţele cât şi partenerii.
„În ultimii trei ani, Austria a coordonat proiectul România-Ungaria-Austria (ROHUAT) prin organizarea de workshop-uri şi prin oferirea de expertiză pentru a-l aduce în stadiul de realizare”, a spus această sursă.
Acest proiect ar fi oferit o securitate mai mare legată de sursele de aprovizionare, conectând rezervele din Marea Neagră cu intrastructura europeană, a explicat sursa. „Cu această nouă dezvoltare, noua sursă ar fi sacrificată şi ar limita activitatea upstream pe noi pieţe”, a adăugat el.
„Nu ştiu dacă va mai exista un proiect în cele din urmă”, a adăugat sursa citată.
Conceptul coridorului vertical s-a conturat la Bruxelles în 2014, în contextul obiectivelor Uniunii Europene de a asigura o mai bună interconectare între reţelele naţionale de transport al gazelor.
În septembrie 2016, la Budapesta, Transgaz a semnat contractul de finanţare pentru grantul de 179,4 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Proiectul BRUA este unul strategic la nivel european. Este estimat la 547,4 milioane de euro, termenul de finalizare fiind 2020.
În acest caz ar fi necesară construcţia unei conducte de 528 km pe traseul Podişor-Corbu-Haţeg-Horia şi a trei staţii noi de comprimare. În acest moment se află în faza de obţinere a acordurilor şi avizelor de mediu şi încheierea acordurilor cu proprietarii terenurilor pe unde va trece gazoductul, informează Transgaz.
Potrivit Transgaz, BRUA este dezvoltat în contextul necesităţii diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale ale ţărilor europene, creşterii securităţii alimentării cu gaze naturale a României prin acces la noi surse, transportul înspre pieţele Central Europene a rezervelor de gaze naturale din regiunea Caspică, asigurării pe direcţia Bulgaria a unei capacităţi de transport în ambele sensuri de curgere de 1,5 mld.mc/an şi dezvoltării unei capacităţi de transport pe direcţia Ungaria de 1,75 mld.mc/an în faza I şi 4,4 mld.mc/an în faza II.
Traseul conductei BRUA se va intersecta cu 7 situri naturale protejate Natura 2000, respectiv Defileul Jiului (lungimea tronsonului suprapus: 0,542 km), Nordul Gorjului de Vest (13,916 km), Pădurea Bolintin (2,016 km), Strei-Hațeg (3,607 km), Coridorul Rusca Montană-Țarcu-Retezat (2,933 km), râul Timiș între Rusca și Prisaca (0,739 km) și Valea Oltului Inferior (1,288 km). De asemenea, conducta se va intersecta cu Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, lungimea tronsonului suprapus fiind de aproape 52 de kilometri. Traseul conductei este, de asemenea, limitrof ariilor naturale protejate Dealurile Drăgășaniului (30-50 m), Grădiștea Muncelului-Cioclovina (63 m), Parcul Național Defileul Jiului (65-240 m, pe o lungime de aproximativ 2.500 m) și Lunca Timișului (670 m).
La nivelul BRUA vor fi amplasate 5 organizări de șantier ce vor urmări traseul conductei de transport (Căldăraru în Argeș, Gușoieni în Vâlcea, Turcinești în Gorj, Bucova în Caraș Severin și Recaș în Timiș). De la nivelul fiecărei organizări de șantier urmează a fi operate până la 4 fronturi de lucru simultane. De asemenea, în vederea depozitării temporare a segmentelor de conductă vor fi organizate 10 depozite de țeavă, la Poeni (Teleorman), Corbu (Olt), Cherlești (Olt), Zătreni (Vâlcea), Frasin (Gorj), Jiu Paroșeni (Hunedoara), Pui (Hunedoara), Iaz (Caraș Severin), Lugoj (Timiș) și Fântânele (Arad).
Sursă: Hotnews