Direcţia pentru Cultură Timiş a investit puţin peste 1.000 de lei pentru a semnaliza clădirile care fac parte din ansambluri arhitecturale istorice. Pentru început 55 de plăcuţe de identificare a acestora vor fi amplasate pe imobile din cartierul Fabric.
În această zona există situl urban protejat Fabric II, care este un ansamblu de monumente clasa A, adică de importanţă naţională şi internaţională. Nicio casă nu are acum, aşa cum au cele din Cetate, plăcuţe care să le marcheze importanţa.
„Încercăm să evităm situaţiile în care proprietarii fac lucrări de construcţii de modificare a clădirilor nepermise de lege pe motivul nu am ştiut că imobilul meu este monument. Autorităţile locale au obligaţia de a semnaliza doar acele clădiri care sunt monumente de sine stătătoare. Legea nu specifică nimic în ceea ce priveşte ansamblurile de monumente sau siturile arheologice”, a declarat Sorin Predescu, directorul Direcţiei de Patrimoniu Timiş.
În timp ce reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură Timiş se zbat pentru a ajuta la refacerea patrimoniului istoric, autorităţile locale dau din umeri.
„Orice casă veche, la noi, este istorică. Eu cer o reclasificare a acestor clădiri, pentru că nu toate sunt monumente. Asta pentru că ele blochează dezvoltarea modernă a Timişoarei”, este de părere Nicolae Robu, primarul Timişoarei.
În prezent la Ministerul Culturii se întocmeşte Legea Faţadelor. Aceasta ar urma să reglementeze modul în care autorităţile locale ar putea ajuta financiar proprietarii de imobile istorice să le restaureze.
Cu ce sau prin ce „se zbate” Directia de Cultura pentru salvarea monumentelor, in afara de vorbe si mesaje publicitare? Cate proiecte – cereri de finantare – pt realibilitarea caselor monemente a depus la Uniunea Europeana sau la fundatii de profil care sprijina restaurarea monumentelor? Faptul ca cineva tot vorbeste in fata ziaristilor despre acest subiect, cand in realitate detine o functie care i-ar permite SA CONTRIBUIE la rezolvarea problemei nu inseamna ca si face ceva.