Deși sărăcia endemică reprezintă o problemă complet ignorată în acest moment de către clasa politică și opinia publică din România, această disfuncție tradițională reprezintă o bombă cu explozie întârziată. Pentru că proliferarea malignă a sărăciei reprezintă un risc letal pentru orice stat și orice națiune care eludează acest risc.

Datele prezentate în continuare confirmă, din păcate, opiniile anterioare. Astfel, deși România a ocupat în perioada 2007 – 2014 ultimul loc într-un clasament al statelor din UE alcătuit în funcție de nivelul veniturilor disponibile ale populației, nu a existat în această perioadă niciun proiect guvernamental, cât de cât fiabil, care să vizeze în mod concret eradicarea sărăciei endemice care asfixiază România. Dar nici opinia publică nu conștientizează nivelul acut al sărăciei din României. Dacă s-ar organiza acum un sondaj de opinie, sunt convins că marea majoritate a locuitorilor României nu ar ști că țara lor este cea mai săracă din UE. Mă înșel cumva?

VDP – venituri disponibile pe persoană; euro pps – o unitate monetară convențională care are aceeași putere de cumpărare în toate statele din UE; Mediana – valoarea mediană a VDP ( mediana unui șir crescător sau descrescător de variabile este acea valoare care divizează în două părți egale numărul de termeni ai șirului); PS – pragul de sărăcie (60% din mediana VDP). Sursa: Eurostat, Population and social conditions, Living conditions and welfare.

Fără îndoială, datele anterioare sunt extrem de puțin cunoscute în România. Este foarte ciudată această ignoranță în opinia mea inexplicabilă. Pentru că este evident că factorii de decizie și liderii de opinie nu sunt preocupați sau măcar deranjați de faptul că decalajul dintre România și Bulgaria în ceea ce privește valoarea medină a veniturilor disponible pe persoană a crescut în perioada 2007 – 2014 cu nu mai puțin de 27% (12,8% vs 39,8%) (1). Oare de ce?

Aceeași lipsă de preocupare și de reacție se manifestă și în ceea ce privește ponderea extrem de mare a locuitorilor care trăiesc cu venituri inferioare pragului de sărăcie. Mă întreb, retoric desigur, câți români știu că 40,2% dintre compatrioții lor supraviețuiesc în condiții inumane cu un venit mediu anual pe persoană de numai 1581 euro pps (3775 lei) (1). Cum poate supraviețui cineva cu numai 10,5 lei pe zi?

PPS – populația cu venituri inferioare pragului de sărăcie; TP – totalul populației; VA venituri medii anuale; epps – euro pps. Sursa: Ibidem.

În opinia mea, statutul de cea mai săracă țară din UE, un statut pe care majoritatea românilor îl acceptă cu resemnare, se datorează în ultimă instanță nivelului extrem de scăzut al productivității muncii din agricultură. Studiul de caz prezentat în continuare reflectă foarte clar această relație de tip cauză – efect.

PMA – productivitatea muncii din agricultură calculată ca un raport între valoarea adăugată brută și forța de muncă aferentă. Sursa: Eurostat, Economy and finance, National accounts (ESA 2010).

Într-adevăr, datele anterioare confirmă nivelul extrem de precar al productivității muncii din agricultura României, valoarea acestui indicator reprezentând doar 24,9% din media UE în 2007 și 31,9% în 2014. Ori, ținând cont că ponderea forței de muncă din agricultură a fost în 2007 de 30,6% din totalul forței de muncă și de 29,4% în 2014, rezultă cu claritate că nivelul foarte scăzut al productivității muncii din agricultură reprezintă principala cauză a precarității nivelului de trai în cazul României (2). Cu alte cuvinte, o creștere semnificativă a nivelului de trai în România implică în mod necesar o creștere a productivității muncii în agricultură măcar la nivelul pe care îl înregistrază în acest moment Portugalia, Polonia sau Grecia, ca să nu mai vorbim de Ungaria.

Performanțele precare ale agriculturii românești reprezintă, deci, principala disfuncție a economiei României. Deși România beneficiază de un potențial agricol imens – ternurile cultivabile și forța de muncă din agricultura românească reprezintând 9,1%, respectiv 22,5% din nivelurile comunitare ale acestor indicatori – outputurile efective ale agriculturii românești sunt în mod tradițional decepționante. (2,3). Pentru că Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și în traistă!

Surse: 1. Eurostat, Population and social conditions, Living conditions and welfare; 2. Eurostat, Economy and finance, National accounts (ESA 2010); 3. Eurostat, General and regional statistics, Land cover and landuse.

Dr. Ing. Nicolae Țăran