Fără nicio urmă de subiectivism, avem un oraș cu adevărat European dacă ne raportăm la istoria sa și la multiculturalismul specific Timișoarei și Banatului. Până la a fi un oraș de cinci stele, așa cum și-au dorit mai toate administrațiile locale care s-au perindat la cârma orașului e ”o cale atât de lungă”, vorba poetului.
Toți primarii Timișoarei de după 1990 au încercat să schimbe în bine fața orașului. Una din preocupările de bază a edililor s-a axat pe întreținerea parcurilor urbei. Nu degeaba Timișoara e cunoscută drept ”orașul florilor”. Din păcate nu s-a reușit și schimbarea mentalităților unora.
Degeaba au fost importați arbori, cu totul originali, din alte părți ale planetei, care să dea o înfățișare nouă și plăcută parcurilor. Degeaba au fost montate reflectoare care să arate cât de frumoase sunt zonele verzi și noaptea, dacă oameni certați cu bunul simț s-au ”împiedicat” de respectivele accesorii. Probabil le dădea lumina în ochi. Erau obișnuiți cu întunericul care domnea până în 1989 probabil. Poate așa află și Poliția Locală că parcurile fac parte din oraș…