În acest articol eu, personal, voi avea puţine de spus. Vor vorbi în locul meu, începând cu anul 1400, performanţele din diferite domenii, obţinute de societatea occidentală şi de cea românească. Sper ca planurile comparative, succint prezentate, fără intenţia preamăririi Vestului şi a denigrării noastre, să explice şi pentru cele mai sărmane inteligenţe, ce înseamnă o decisivă întârziere istorică şi care sunt, pe nenumărate planuri, consecinţele ei. Vom evita să prezentăm pentru „ambele părţi” perioada interbelică, aceasta fiind foarte bună pentru noi, într-un fel recuperatoare. Nu ne vom sfii însă, de a da detalii despre epoca totalitară românească. Prin comparaţie, desigur, cu ce s-a petrecut, în acelaşi timp, în vestul continentului şi în Statele Unite.
Aproximativ 1400, construirea catedralei din Ulm. 1408, Donatello, sculptor florentin, realizează statuia lui David. 1409, Universitatea din Leipzig este fondată de refugiaţii germani din Praga. 1404, Tetraevanghelul lui Nicodim, cel mai vechi manuscris slavo- român, ajuns până la noi. 1407, prima menţiune documentară a postelnicului în Moldova.
Aproximativ 1500, Leonardo da Vinci, pictează, printre altele, „Cina cea de Taină” şi „Gioconda“. Albrecht Dürer realizează ciclul de gravuri „Apocalipsul“ şi „Adoraţia Magilor“. 1521, Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung. Mehmet-Beg instaurează o administraţie otomană în Ţara Românească, numind subaşi în sate şi oraşe .
Aproximativ 1600 – Girolamo Frescobaldi, pedagog, organist şi compozitor italian, compune piese pentru orgă şi clavecin, mise, madrigaluri. Se joacă pentru prima dată piesa Hamlet de W. Shakespeare. Johannes Kepler începe să-l asiste pe Thyco Brahe la observatorul acestuia din Praga. Apare „Pravila“ bisericească tradusă de Mihai Moxa din limba slavă şi tipărită la Govora.
Aproximativ 1700 – Isaac Newton este ales preşedinte al Societăţii Regale. Se înfiinţează Observatorul Regal Astronomic din Berlin. Guvernul francez oferă premii tuturor celor care găsesc soluţii de determinare precisă a longitudinii pe mare. Reforma fiscală a lui Antioh Cantemir, întemeiată pe generalizarea „ruptei“. Desfiinţarea „văcăritului“.
În jur de 1800 – A. von Humboldt, călătorie de studii în regiunea fluviilor Orinoco, Rio Negro şi Amazon. Simultan, Jean – Baptiste Lamarck şi Trevirons inventează termenul de biologie. Noi incursiuni ale trupelor lui Pasvan-Oglu în Oltenia. Craiova este din nou arsă. Tg. Jiu şi Tg. Ocna sunt prădate de Manaf Ibrahim, aghiotantul lui Pasvan – Oglu.
În jur de 1900 – În plină manifestare creatoare Degas, Gauguin, Cezanne, Kandinsky, Modigliani, Puccini, Verdi, Stravinsky, Cehov, Pirandello. Max Planck afirmă pe data de 14.12.1900, realizarea primului pas spre formularea teoriei cuantice. În lucrări de excepţie se manifestă geniul lui Brâncuşi, Iorga, Enescu. (În urmă cu câteva decenii au creat Eminescu, Caragiale, Titu Maiorescu, Creangă). Din satul Flămânzi, se declanşează la nivel naţional răscoala din 1907, mare mişcare ţărănească, de tip feudal.
Intervalul 1910-1914 – Wilhelm Johanssen, danez, inventează termenii de „genă“, pentru a desemna elementul purtător al caracteristicilor ereditare. Niels Bohr face prima încercare de găsire a unei relaţii între structura atomică şi constanta lui Planck. Primul zbor al unui avion cu reacţie conceput, construit şi pilotat de savantul român, Henry Coandă. Mai târziu se va recunoaşte existenţa „efectului Coandă”. Gh. Ţiţeica introduce curbele cunoscute astăzi sub numele de „Curbele Ţiţeica”. ( Reviriment românesc accentuat în perioada interbelică ).
După al II-lea război mondial, 1946, primul sincrociclotron este construit la Universitatea Berkeley, California. 1948, apare Partidul Muncitoresc Român. Ralph Belknap Baldwin formulează teoria meteorică a suprafeţei lunare. În toate institutele de învăţământ superior încep să se predea cursuri de filozofie marxistă. Plenară a C.C. al P.C.R., care adoptă o rezoluţie privind transformarea socialistă a agriculturii şi sarcinile Partidului în lupta pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Laserii sunt utilizaţi pentru prima dată în SUA pentru curăţirea arterelor obturate. La noi e în plină desfăşurare „Epoca Ceauşescu” .
Închei, spunând că am toată speranţa că parcurgerea acestor date comparative va putea explica multe din situaţiile noastre actuale. Cred cu tărie că acum, în haosul şi mizeria ce devin tot mai consistente, forma de guvernare care se impune este Monarhia. Mai auzi spunând pe câte unii, de regulă tineri, cu puţină ştiinţă de carte, că ei nu sunt monarhişti, ci republicani… Dar ce tradiţii republicane am avut noi?… Republica în România a fost impusă imediat după ultimul război mondial, cu pumnul, de ocupanţii sovietici. Ce performanţe putem lega de Republica Populară şi ulterior de Republica Socialistă România?… suprimarea totală a libertăţilor cetăţeneşti, asasinarea în masă a intelectualităţii noastre în închisori, infuzarea spaimei ca şi climat general, permanenta spălare pe creier a naţiei, crearea unor condiţii modeste, plafonate de supravieţuire. A rezultat de pe urma „republicilor“, un popor derutat, cu manifestări haotice, numai bun de asuprit…
După 1989 s-a continuat cu „Republicile”, altefl zis cu Bâlbâielile, într-o formă de guvernământ pentru care nu suntem educaţi. Avem acum, s-ar putea spune asta, „Republica Procurorilor”, cu alde Negulescu. Sub raportul realizărilor în intervalul 1989-2017, ne putem lăuda cu puţine lucruri. În schimb au fost „mari câştiguri” pe partea haosului, falsurilor, probelor de necinste şi incopetenţă. O ţară cam de mâna a treia în semi-muribunda Uniune. Au reuşit să se impună ca vedete naţionale figuri precum Udrea, Blaga, Băsescu, etc. Cred că era mai bine să fi avut în fruntea ţării un „cap încoronat”, mai exact pe M.S. regele Mihai, începând cu anii 90, decât preşedinţi dubioşi. De altfel,cel puţin două milioane de români trăiesc unde forma de guvernământ este monarhia. Nu dau semne că le-ar părea rău că se află acolo. Vin în „Republica-mamă” doar de sărbători, după care repede o şterg spre ţările de adopţie, monarhiile care i-au primit. Ne-au lăsat nouă „Republica” să ne spălăm pe cap cu ea…