Aproape toată lumea vorbește în aceste zile despre o actuală sau viitoare Uniune Europeană „cu mai multe viteze”. Cred, însă, că ar fi cu mult mai util să vorbim cu aceeași determinare și despre o Românie cu mai multe viteze. Pentru că România, la fel ca și Uniunea Europeană, este afectată în acest moment de polarizarea extremă a gradului de dezvoltare economică la nivel județean sau regional. Astfel, dacă vom cuantifica această variabilă în funcție de competivitatea la export a companiilor, vom observa cu ușurință structura extrem de polarizată a economiei României în plan teritorial. Datele prezentate în continuare reflectă foarte clar acest risc extrem.
| Eșantion | 2015 (01.01 – 31.10) | 2016 (01.01 – 31.10) | RCE (%) | ||||
| EXP | IMP | EC | EXP | IMP | EC | ||
| NN | 45,906 | 52,317 | -6,411 | 47,767 | 55,672 | -7,905 | 4,05 |
| București | 7,979 | 15,666 | -7,687 | 8,002 | 16,901 | -8,899 | 0,29 |
| Timiș | 4,411 | 3,713 | 0,698 | 4,928 | 4,207 | 0,721 | 11,72 |
| Argeș | 4,384 | 3,310 | 1,074 | 4,839 | 3,584 | 1,255 | 10,37 |
| Arad | 2,614 | 2,278 | 0,336 | 2,781 | 2,466 | 0,315 | 6,39 |
| Brașov | 2,341 | 2,164 | 0,177 | 2,437 | 2,294 | 0,143 | 4,10 |
| Sibiu | 1,943 | 1,602 | 0,341 | 2,253 | 1,720 | 0,533 | 15,95 |
| Ilfov | 1,976 | 3,948 | -1,972 | 1,968 | 4,645 | -2,677 | -0,40 |
| Prahova | 1,623 | 2,283 | -0,660 | 1,672 | 2,400 | -0,728 | 3,02 |
| Constanța | 1,789 | 2,305 | -0,516 | 1,611 | 1,842 | -0,231 | -9,95 |
| Bihor | 1,574 | 1,602 | -0,028 | 1,494 | 1,543 | -0,049 | -5,08 |
| Cluj | 0,983 | 1,686 | -0,703 | 1,056 | 1,750 | -0,694 | 7,43 |
| Olt | 1,058 | 0,528 | 0,530 | 1,048 | 0,546 | 0,502 | -0,95 |
| ……. | ……. | ……. | ……. | ……. | ……. | ……. | ……. |
| Botoșani | 0,244 | 0,210 | 0,034 | 0,255 | 0,205 | 0,050 | 4,51 |
| Harghita | 0,257 | 0,312 | -0,055 | 0,253 | 0,331 | -0,078 | -1,56 |
| Vrancea | 0,214 | 0,220 | -0,006 | 0,221 | 0,203 | 0,018 | 3,27 |
| Brăila | 0,208 | 0,144 | 0,054 | 0,154 | 0,152 | 0,002 | -25,96 |
| Ialomița | 0,179 | 0,117 | 0,052 | 0,147 | 0,158 | -0,011 | -17,87 |
| Vaslui | 0,148 | 0,117 | 0,031 | 0,142 | 0,111 | 0,031 | -4,05 |
| Teleorman | 0,148 | 0,145 | 0,003 | 0,122 | 0,133 | -0,011 | -17,68 |
| Mehedinți | 0,091 | 0,078 | 0,013 | 0,100 | 0,076 | 0,024 | 9,89 |
| Giurgiu | 0,049 | 0,092 | -0,043 | 0,058 | 0,118 | -0,060 | 18,37 |
| Gorj | 0,045 | 0,040 | 0,005
05 |
0,042 | 0,038 | 0,004 | -6,67 |
EXP – exporturi în miliarde euro; IMP – importuri în miliarde euro; EC – excedent comercial în miliarde euro; RCE – rata creșterii exporturilor; NN – nivel național. Surse: 1. Institutul Național de Statistică, Buletin statistic județean, 1/2016; 2. Institutul Național de Statistică, Buletin statistic județean, 12/2016.
Ce concluzii pot fi formulate pe baza datelor precedente? Nota bene, companiile din București, Ilfov, Prahova și Cluj au înregistrat în primele zece luni ale anului trecut un deficit comercial de 12,998 miliarde euro, în timp ce valoarea acestui indicator la nivel național a fost de 7,905 miliarde euro! Dar care este cauza acestei disfuncții majore? Fără îndoială, apetența nesustenabilă pentru importuri a companiilor bucureștene, ilfovene, prahovene și clujene se datorează nenumăratelor firme „de apartament” care „blagoslovesc” locuitorii României cu imense cantități de mărfuri depreciate calitativ provenite din import. Dar acest lucru se întâmplă și în Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, nu-i așa? Cu toate aceastea, autoritățile din țările Grupului de la Vișegrad au dat în judecată producătorii occidentali care exportă produse de proastă calitate, în timp ce autoritățile de la București nu își bat capul cu soluționarea acestei stringente probleme.
Pe de altă parte, valoarea exporturilor realizate în perioada menționată de companiile din București, Timiș, Argeș, Arad, Brașov, Sibiu, Ilfov, Prahova, Constanța, Bihor, Cluj și Olt reprezintă 71,6% din valoarea exporturilor la nivel național. Spre deosebire, valoarea mărfurilor exportate în aceeași perioadă de companiile din Botoșani, Harghita, Vrancea, Ialomița, Vaslui, Teleorman, Mehedinți, Giurgiu și Gorj reprezintă doar 3,1% din valoarea exporturilor la nivel național. Rezultă, deci, că România este în acest moment o țară în care se circulă cu trei viteze: o Românie dezvoltată (București, Timiș, Argeș, Arad, Brașov, Sibiu, Ilfov, Prahova, Constanța, Bihor, Cluj și Olt), o Românie emergentă (Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Satu-Mare, Sălaj, Suceava, Tulcea și Vâlcea ) și o Românie subdezvoltată (Botoșani, Harghita, Vrancea, Brăila, Ialomița, Vaslui, Teleorman, Mehedinți, Giurgiu și Gorj).
| Dispersie structurală | Populație (% din NN) | EXP (% din NN) |
| România dezvoltată | 40,8 | 71,6 |
| România emergentă | 43,0 | 26,3 |
| România subdezvoltată | 16,2 | 3,1 |
Surse: 1. Ibidem; 2. Ibidem: 3. Eurostat, General and regional statistics, Population and area.
Evident, polarizarea extrem de riscantă a gradului de dezvoltare economică în plan regional reprezintă un subiect tabu pentru actuala elită politică a României. În acest context, decizia oficialităților de la Bruxelles de a organiza o amplă dezbatere pentru identificarea unor soluții fezabile de reconfigurare a UE 27 reprezintă un excelent pretext pentru liderii de la București de a amâna încă odată soluționarea unor probleme reziduale cum ar fi declinul demografic, depopularea și sărăcia endemică. Dar această stratagemă nu reprezintă, din păcate, un epifenomen, ci o tradiție.