Premierul liberal olandez Mark Rutte, care pare să-l fi învins fără probleme pe rivalul său de extremă-dreapta Geert Wilders la alegerile legislative de miercuri, spre marea ușurare a Europei, a spus că victoria sa este una împotriva „populismului de proastă calitate”.
După votul din Marea Britanie în favoarea ieșirii din UE și victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA, toate privirile s-au îndreptat asupra formațiunii lui Geert Wilders, al cărei scor era așteptat ca un barometru al ascensiunii populismului în Europa, cu mai puțin de 40 de zile înaintea alegerilor prezidențiale din Franța și a scrutinului legislativ din toamnă din Germania.
VVD a obținut 31 de mandate din totalul de 150 ale camerei inferioare a parlamentului — față de 41 deținute în legislativul precedent—, în timp ce alte trei partide sunt creditate cu câte 19 mandate: creștin-democrații din CDA, progresiștii din D66 și Partidul pentru Libertate (PVV, de extrema dreaptă), condus de Geert Wilders.
Dând asigurări că ar fi vorba de un „succes”, Wilders deja s-a poziționat în cursul nopții în perspectiva negocierilor lungi care vor începe joi, declarându-se dispus să guverneze „dacă acest lucru este posibil”, deși toate celelalte partide au exclus o astfel de colaborare.
„Dacă acest lucru nu va merge, vom susține guvernul acolo unde este necesar, asupra chestiunilor la care ținem”, a adăugat el.
Rezultatele alegerilor din Olanda au provocat o adevărată ușurare în Europa. Președintele francez Francois Hollande a spus că este „o victorie împotriva extremismului”. „Valorile deschiderii și respectului față de celălalt și credința în viitorul Europei sunt singurul răspuns veritabil la pulsiunile naționaliste și de izolare care există în lume”, a adăugat el.
Președintele Comisie Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat la rândul său rezultatul, spunând că este „un vot pentru Europa și împotriva extremismului”.
Cancelarul german Angela Merkel l-a sunat pe Mark Rutte pentru a-l felicita. „Aștept să continuăm colaborarea ca prieteni, vecini și europeni”, i-a spus Merkel lui Rutte, potrivit purtătorului de cuvânt al cancelarului german.
Celebrându-și victoria, premierul Mark Rutte a declarat, în fața susținătorilor la Haga, că „după Brexit și după alegerile din SUA, Olanda a spus stop populismului de proastă calitate”.
În cursul unei campanii marcate de chestiuni de identitate, Rutte, la fel ca liderii unora dintre celelalte partide, a integrat totuși câteva elemente rezervate anterior rivalului său extremist, invitându-i de exemplu pe cei care nu respectă valorile olandeze să părăsească țara.
În programul său politic succint, Geert Wilders promitea să interzică accesul în Olanda pentru imigranții musulmani, să interzică vânzarea Coranului și să închidă moscheile, într-o țară de 17 milioane de locuitori, dintre care circa 5% sunt musulmani.
Creditat cu obținerea a 36 de mandate în urmă cu câteva luni, Partidul Libertății (PVV) pe care îl conduce a scăzut treptat în sondaje odată cu apropierea alegerilor.
Creștin-democrații din CDA și progresiștii din D66 au câștigat 19 mandate fiecare, în timp ce laburiștii din PvdA, parteneri în coaliție de guvernare în exercițiu, au înregistrat o înfrângere istorică, coborând de la 38 la doar 9 deputați.
Ecologiștii GroenLinks, conduși de tânărul și carismaticul Jesse Klaver, și-au majorat de patru ori scorul, obținând 16 locuri de deputat.
Sistemul electoral olandez aproape în totalitate proporțional obligă la crearea de coaliții, iar într-un peisaj atât de fragmentat formarea viitorului guvern ar putea dura luni. Recordul de până acum este de 208 zile.
CDA și D66 sunt parteneri naturali pentru liberali, însă o astfel de coaliție ar avea nevoie de un partid suplimentar pentru a obține majoritatea de 76 de mandate. Privirile sunt îndreptate spre creștini (CU, 6 mandate) și protestanții rigoriști SGP (3 locuri), însă ecologiștii ar putea juca de asemenea un rol important.
Scrutinul a fost marcat de o rată de participare masivă: 81% din cele 12,9 milioane de persoane cu drept de vot s-au prezentat la urne, conform institutului de sondaje Ipsos. La alegerile din 2010 rata de participare a fost de 74,6%, iar în 2012 — 75,3%.