Birourile de vot s-au deschis în Regatul Țărilor de Jos, unde aproape 13 milioane de alegători vor lua parte la aceea ce analiștii numesc o testare a sentimentului antisistem și antiimigranți al populației, în contextul unei crize diplomatice cu Turcia și al incertitudinilor privind viitorul Uniunii Europene.
Alegerile legislative din Olanda, unde extrema dreaptă antieuropeană este dată favorită în sondaje, vor reprezenta prima sfidare la adresa Uniunii Europene, într-un an în care scrutinele din Franța și Germania, alături de negocierea Brexitului, amenință să deraieze proiectul european.
Olanda, una dintre cele șase țări fondatoare ale Uniunii Europene, a cărei economie va crește cu circa 2% în 2017 și unde rata șomajului va scădea până la 5,2% din populația activă, s-a transformat într-un potențial agent destabilizator al UE. Și nu atât pentru că liderul xenofob al Partidului Libertății, Geert Wilders, conduce în sondajele de opinie în ceea ce privește intențiile de vot, dat fiind că-i va fi greu să formeze o coaliție de guvernare, ci mai degrabă pentru că rezultatele alegerilor din 15 martie ar putea crea un efect de ‘bulgăre de zăpadă’ care să-i tragă după el pe alegătorii francezi, comentează EFE.
‘Adevărata miză este Franța, care este o țară centrală’ în construcția europeană, a declarat pentru EFE Teresa Pullano, profesoară de studii europene la Universitatea din Basel (Elveția). Un rezultat bun al extremei drepte populiste din Olanda i-ar sufla vânt în pupă candidatei de extremă dreapta Marine Le Pen, favorita clară a primului tur al scrutinului prezidențial din Franța, din 23 aprilie, dar care ar urma să fie învinsă în turul doi, din 7 mai, indiferent cine va fi contracandidatul ei.
Însă EFE notează că este greu să mai ai încredere în sondaje după ce institutele de acest tip nu au anticipat în 2016 victoria la referendumul din Marea Britanie a celor care doreau ca țara lor să iasă din Uniunea Europeană și nici, de cealaltă parte a Atlanticului, victoria republicanului Donald Trump în fața democratei Hillary Clinton în alegerile prezidențiale din SUA.
Raționamentul lui Wilders, care este pe aceeași lungime de undă ca Marine Le Pen și se prezintă drept salvatorul țării sale în fața amenințării cu islamizarea, câștigă adepți într-un context în care, potrivit unui raport recent al Centrului pentru antiterorism al Europol, jihadismul continuă să reprezinte o amenințare latentă, Franța fiind prima țintă. Acestei doze de incertitudine i se adaugă eventuale încercări din partea Moscovei de a destabiliza procesele politice din UE, situație despre care a atras atenția recent Parisul și a determinat guvernul olandez să decidă să numere manual voturile la scrutinul legislativ, de teamă că un atac cibernetic ar putea afecta numărătoarea electronică a voturilor.
Cel de-al treilea scrutin decisiv pentru viitorul european va avea loc la 24 septembrie în Germania, când cancelarul Angela Merkel încearcă să obțină un nou mandat, după 12 ani la putere. Principalul rival al ‘femeii puternice’ a Europei este social-democratul Martin Schulz, european convins și președinte al Parlamentului European între 2012-2017. Cu o jumătate de an înaintea alegerilor din Germania, Alternativa pentru Germania (AfD, dreapta populistă) nu depășește 10% în intențiile de vot, însă în momentul în care germanii se vor prezenta la urne este de așteptat ca Bruxellesul să se afle în plin proces de negociere cu Londra pentru organizarea ieșirii Marii Britanii din UE, cu efecte încă dificil de anticipat.
Pe lângă provocările deja menționate se adaugă presiunea imigrației la frontierele terestre și la mările Uniunii Europene, care se așteaptă să crească pe măsură ce vremea devine mai frumoasă, echilibrul delicat între guvern și sistemul financiar italian sau dificultățile pe care continuă să le traverseze economia elenă și vocile care vorbesc din nou despre un Grexit în zona euro.