Cutremurul din 1977 s-a produs la ora 21:22:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României.
A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde, 1.570 de victime, din care 1.391 numai în București, conform datelor înregistrate pe Wikipedia.
La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit.
Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.
Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria.
În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km.
Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.

Pe teritoriul României, zona seismogenă cu cel mai ridicat potenţial distructiv este situată în litosfera subcrustală, la curbura Carpaţilor Orientali – regiunea Vrancea.
Pe lângă aceasta, există câteva zone de surse seismice superficiale, de importanţă locală pentru hazardul seismic: zonele Est – vrânceană, Făgăraş – Câmpulung, Danubiană, Banat, Crişana – Maramureş, depresiunea Bârlad, depresiunea Predobrogeană, falia Intramoesică, depresiunea Transilvaniei.

Seismicitatea zonei Banat se caracterizează prin relativ numeroase cutremure cu magnitudine Mw>5, dar fără să depăşească Mw 5.6.
Socurile mai puternice, care sunt de obicei urmate de secvenţe de replici, apar grupate în timp (în ferestre de câteva luni).
Dar, pentru un cutremur de magnitudine 6.0 energia eliberata este de aproximativ 30 de ori mai mare decat la un cutremur de magnitudine 5.0, in timp ce la un cutremur de magnitudine 7.0 energia eliberata este de aproximativ 900 de ori (30 x 30) mai mare decat la un cutremur de magnitudine 5.0.

Contactul între Depresiunea Panonică şi orogenul Carpatic se întinde în întregime de-a lungul graniţei vestice a României, spune Institutul Național de Fizica Pământului.
Distribuţia seismicităţii indică existenţa a două arii active, relativ distincte, Banat, la sud, şi Crişana – Maramureş, la nord, deşi diferenţe tectonice sau geostructurale între cele două zone nu au fost puse în evidenţă.

În contrast cu mecanismele focale observate în aria avanfosei Carpaţilor (cu excepţia zonei crustale Vrancea) şi în Carpaţii Meridionali, unde falieri inverse nu au fost puse în evidenţă, în zona Banatului falierile inverse şi alunecările laterale sunt predominante.

Ele conturează un câmp regional de compresie orizontală pe direcţie E–V, în concordanţă cu un model aproximativ radial al regimului extensional din Bazinul Panonic (Grünthal and Stromeyer, 1992), care implică compresie pe direcţie E–V la est de bazin, în regiunea intra-Carpatică.

Dezastru în cazul unui MARE CUTREMUR în Banat! Specialiștii spun că va fi HAOS

În privința Banatului, unde cel mai recent cutremur a avut loc primăvara trecută, în luna martie, zona Timişoara este cea mai importantă regiune seismic activă a României la nivelul seismicităţii crustale, se spune într-un poster informativ al Institutului Național de Fizica Pământului, realizat în cadrul proiectului Rețeaua Seismică Educațională din România (ROEDUSEIS-NET).

Din cele aproximativ 217 cutremure întregistrate înainte de 1901, cele mai importante mișcări seismice au fost considerate cele din 1882, în urma căruia Biserica Parohială a fost grav avariată și a trebuit închisă, și cel din 10 octombrie 1879 de la Moldova Nouă, cu o intensitate de VIII și numeroase replici.

În perioada 1901-1950 au fost înregistrate 129 de cutremure, în perioada 1951-1999 au fost întregistrate 97 de seisme, iar în perioada 2013 – mai 2014 s-au înregistrat 174 de seisme, conform INFP.

O analiză a vulnerabilităţii – realizată la Institutul de proiectare IPROTIM, în cazul ipotetic al unui seism cu magnitudine 6 pe scara Richter – având epicentrul în localitatea Şag, iar adâncimea focarului la 15 kilometri – transmisă Inspectoratului pentru Situații de Urgență Timiş, a relevat date îngrijorătoare, se mai arată în informațiile INFP.

Astfel, în centrul vechi al Timişoarei, din cauza gradului avansat de degradare a clădirilor, este posibilă o concentrare mare a cazurilor de colaps general sau parţial.
Zone mai restrânse de avarii grave pot apărea şi în alte cartiere: Piaţa Traian, Str. Ştefan cel Mare, Piaţa Kuttl, Str. Preyer, Str. Treboniu Laurean, cartierul Iosefin.

La clădirile cu două etaje construite în perioada 1860-1910 sunt posibile avarii interioare la pereţii despărţitori. Cartierele de blocuri cu patru etaje, din zona de nord a municipiului Timișoara, vor fi puţin afectate la structură, dar sunt probabile avarii interioare.

Și nu numai clădirile pot suferi. Se pot produce tulburări psihice la copii și adolescenți. După perioada 1991-1993, în care s-au înregistrat repetate cutremure în zona Banloc-Voiteg, dr. C. Lupu din Timișoara (1997) a analizat tulburarile psihice la copii și adolescenți din 12 localități cu circa 13.000 locuitori, din care aproximativ 4.000 copii cu vârste între 0 și 16 ani. S-a constatat că aproape 60% din populația infantojuvenilă s-a încadrat în criteriile “tulburării de stres post-traumatic” (PTSD)…