– Domnule profesor, Muzeul de Artă al Timișoarei arată la superlativ în interior, atât ca aranjare de ansamblu, dar mai ales ca bogăție de lucrări aflate în patrimoniu. Dar ce facem cu clădirea în sine, cu exteriorul, că parcă nu se mai termină niciodată? Iată, sunt deja peste treizeci de ani de șantier.
–Victor Neumann: Da, este adevărat că interioarele au fost amenajate de Muzeul de Artă Timișoara, respectiv de muzeografi, de conservatori, de specialiștii noștrii. E adevărat că și partea de arhitectură a fost gândită și lucrată împreună cu constructorul și interioarele sunt în cea mai mare parte potrivite pentru ce urmărim ca activitate muzeografică și expozițională sau pentru marile întâlniri pe care le găzduim aici, de știință, colocvii, lansări de carte sau chiar recitaluri de muzică clasică. Și ceea ce se spune în privința clădirii este tot atât de adevărat.
Noi, ca muzeu, din punctul nostru de vedere, am ridicat acestă problemă în fața proprietarului. Este vorba de Consiliul Județean Timiș, care este proprietar al palatului. În repetate adrese am vorbit de necesitatea continuării restaurării. Din 2012, restaurarea propriu zisă s-a oprit. A început cam prin 1993 și s-a oprit în 2012.
Sigur că este nevoie, pe de o parte, ca lucrările care au fost deja făcute să fie întreținute. Pe de altă parte, să fie continuată restaurarea și finalizată. 40 la sută din edificiu a fost dat în folosință pentru nevoile muzeului iar 60 la sută urmează să fie restaurată. Deci mai e o suprafață mare a clădirii (de restaurat, n.r.). Așa cum se știe, nu CJT răspunde, ci Consiliul a delegat Ministerului Culturii să se ocupe de clădire, respectiv Institutului Național de Patrimoniu, ce a preluat sarcina de licitării proiectelor și construcțiilor și au fost principalii responsabili. În ultima perioadă, după ce am reușit să citesc toate documentele și să descâlcesc puțin lucrurile, am reușit să limpezesc puțin cum stau treburile.
…Sunt multe persoane care mă întreabă când se termină întreaga clădire și este ceva firesc. Am reluat demesurile către Ministerul Culturii pentru ca să fie cedată clădirea și renovarea către Consiliul Județean. Adresele care au fost făcute, fie de muzeul nostru direct, fie de către CJT, au exprimat această dorință. Ca prin CJT (ce este, repet, proprietar!) să fie continuată restaurarea și finalizată această clădire, care este emblematică pentru arhitectura Timișoarei, pentru instituția noastră ca Muzeu de Artă, o instituție mare și vizibilă în tot orașul, în toată regiunea și în țară.
Promisiunile au venit în ultima veme. Răspunsul din partea Ministerului este un aviz favorabil din partea lor. Doar că trebuie încheiate acorduri între minister și CJT, despre condițiile și situația în care se află clădirea Palatului astăzi. Trebuie evaluată situația clădirii de azi și mai apoi preluată de CJT, care are de gând și are bunăvoința, și-a exprimat inclusiv în sedințele de plen să se implice în acestă situație.
Am avut sedințe împreună la Consiliu, inclusiv cu Sorin Grindeanu, prim ministrul Guvernului, ce a fost la acea vreme președintele Consiliului Județean Timiș. Dânsul și-a exprimat acestă dorință, să finalizăm acestă clădire, să o repunem în întregime în circuitul viații culturale. Recent, și actualul președinte, Călin Dobra, a exprimat același lucru. Urmează să existe o întâlnire cu ministrul culturii, Ionuț Vulpescu, și să se încheie un acord în virtutea căruiea să fie transferată clădirea CJT-ului, care să înceapă noua licitație și stabilirea proiectului pentru restul clădirii și apoi construcția propriu zisă.
Noi speram ca până în anul 2021, când Timișoara va fi Capitală Culturală Europeană, această clădire să fie dată în folosință în întregime, așa cum trebuie. Depozitele noastre sunt pline de lucrări de artă, avem șansa să deschidem multe alte expoziții, să valorificăm colecțiile, din care unele sunt extraordinare. Să transformăm podul într-un muzeu de artă contemporană. Să reușim să amenajăm subsolul într-un laborator superb de restaurare și consevare a operelor de artă, așa cum are orice muzeu din Europa. Să aveam o bibliotecă și o arhivă a muzeului, după toate standardele moderne. Și, bineînțeles, să putem să beneficiem nu numai de spațiile ce le avem acum pentru expunere temporară, ci și de alte spații.
-Să fim strict pragmatici. Să ne imaginam ca am trecut de toate obstacolele birocratice, acte, trecerea de la minister la Consiliul Județean. Apreciați în mare o sumă necesară pentru terminarea Palatului.
-În jur de un milion de euro ar fi costurile necesare pentru refacerea întregii clădirii. S-ar putea rezolva întrega clădire la standarde avansate.
-În suma aceasta includeți și renovare aripii mai vechi, de pe strada Mercy?
-Da, sigur că da. Și corpul de clădire mai mică, unde a fost muzeul mai vechi. Așa am estimat împreună cu arhitectul, împreună cu constructorii, împreună cu specialiștii. Așa s-a discutat în repetatele ședinte la care am asistat. Noi, ca muzeu, nu suntem implicați în acestă problemă. Nu depinde de direcțiunea muzeului. Doar dorim pentru muzeu să avem în folosință un spațiu, așa cum își dorește și publicul nostru. Adică în întregime Palatul Baroc să fie valorificat la cotele sale… Deci cred că un milion nu este o sumă exagerată pentru a restaura așa un palat. Trebuie să știe toată lumea că este una din primele clădiri moderne după reconstruirea cetății, după trecerea la administrarea habsburgică. Alături de cele două biserici din zonă, este emblematică pentru toată regiunea. E foarte importantă și componenta istorică, nu doar cea culturală. A fost printre primele clădiri după reconstrucția orașului în primele decenii din secolul al XVIII-lea.
-Colegii dumneavoastă de la Muzeul Banatului au dat lovitura, cel puțin de imagine, nu se știe dacă se și fructifică cumva. Au reușit, prin bunăvoința comisiilor și a ministerului, să-și adjudece titlul de Muzeu Național. Încercați un astfel de demers? V-ar ajuta la ceva? E posibil?
-Noi am făcut un demers similar la Ministerul Culturii. Am depus un dosar cu tot ceea ce înseamnă colecțiile, cu toată motivația utilă pentru a primi titlul de Muzeu Național. Sigur că e important pentru a intra în circuitul marilor muzee din România. În al doilea rând, s-ar mări și veniturile personalului nostru, ce până acum este destul de slab plătit. Avem nevoie de asemenea recunoaștere pentru mărire salariilor.
Demersul a fost făcut la începutul anului trecut. Am aflat că a fost acceptat de comisiile de specialitate ale Ministerului Culturii. Documentele își urmează firul lor. Trebuie să treacă pe la Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor. Iar după aceea va urma un Ordin de Guvern. Primul pas a fost făcut. Ministerul Culturii a fost de acord, în primul rând pentru performanțele muzeului, pentru spațiul acesta generos ce-l avem la dispoziție. Iar mai apoi pentru faptul că avem câteva colecții remarcabile, cum sunt colecțiile Corneliu Baba și Julius Podlipny. Și vom avea în curând finalizată o expoziție de artă contemporană, unde grupul Sigma va fi în prim plan. Și este, așa cum se știe, principala creație experimentală din România de după al doilea război mondial.
Așa că avem destule motive și argumente pentru a susține dreptul nostru de a fi Muzeu Național. Sperăm ca anul acesta să primim acest titlu de onoare. Noi avem spații expoziționale și funcționăm cât de cât bine, deci nu sunt motive să nu ne ridicăm la acest nivel cerut.
Legat de clădirea muzeului pot să mai spun că avem o nevoie acută să reînceapă restaurarea construcției. Altfel se degradează părțile care deja au fost făcute și se distrug și cele lăsate în paragină, care încă nu au fost reparate. Mi-am exprimat în nenumărate rânduri acestă doleanță, în numele colectivului de nostru de specialiști ai muzeului și al societății civile. Palatul are spații ce pot fi folosite și ca restaurante, cofetării, să se poată vedea arta în relație cu strada dar și cu interiorul. Palatul a fost reședință a guvernatorilor Banatului, iar mai apoi sediul de prefectură. Președintele comitatului tot de aici a condus regiunea.
Sălile nu sunt suficiente pentru tot ce avem în depozite. Fără finanțarea de la Consiliul Județean, instituția nu ar putea să funcțiuneze. Sponsorii sunt foarte puțini. Sperăm ca marile bănci să se implice, să susțină activitățile muzeale. Iar când ne apropiem de anul 2021, ar fi bine să beneficiem de alte sume și posibilități de dezvoltare a activității știintifice și expoziționale. Muzeografia este și o activitate știintifică, de cercetare a publicațiilor . Poate se cunoaște că avem o publicație a muzeului. Am solicitat ca măcar unele persoane tinere, cu bună pregătire, să beneficieze de fonduri bănești mai mari. Fără resursa umană nu se poate face nimic. Sunt foarte puțini specialiști adevărați, care să aibă și pregătire artistică dar și cunoștiințe știintifice.
Baza materială este esențială. Instituțiile acestea de cultură sunt extrem de importante, ele fac și educația culturală ce va schimba mentalitățile. În școli se fac din ce în ce mai puține ore de educție artistică, așa că muzeul, filarmonica, teatrul, biblioteca vor avea un rol tot mai mare.
