Timişoara – zero lei! Sloganul primarului Nicolae Robu pentru guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria în ultimii 5 ani pare potrivită şi pentru 2017 şi noul Executiv. Şi asta pentru că oraşul de pe Bega este privat din nou de alocări bugetare de la centru.
Centura de sud, noul racord la autostrada A1 în zona Calea Aradului, un spital regional, o sală polivalentă, un centru intermodal de marfă – sunt doar promsiuni şi vise, nerealizate până acum şi nefinanţate de Guvernul Grindeanu, bănăţeanul care a muncit atât în administraţia locală cât şi în cea judeţeană.
Ce a cerut Timişoara Guvernului Grindeanu?
Autorităţile locale din Timişoara au început presiunea asupra Guvernului Grindeanu încă de la finalul anului 2016, presiune pentru realizarea a cât mai multe obiective în oraşul de pe Bega. Primarul Nicolae Robu a transmis o adresă oficială parlamentarilor de Timiş în care le cere să sprijine 15 obiective pe care edilul şef le vrea realizate în oraş.
„Am adresat o scrisoare tuturor parlamentarilor de Timiş prin care i-am rugat să susţină, cu ocazia adoptării legii bugetului, proiectele de interes pe care Guvernul trebuie să le realizeze în Timişoara. Vrem să vedem că Guvernul României face ceva pentru Timişoara”, a declarat Nicolae Robu.
Iată obiectivele cerute de Robu:
1. Centura Sud
2. Centura Vest
3. Racordul la autostradă de la bifurcația Arad – Sînandrei
4. Spitalul regional
5. Institutul oncologic
6. Noua maternitate
7. Noul stadion de 42.000 locuri
8. Noua sală polivalentă de 16.000 locuri
9. Bazinul olimpic de înot
10. Reabilitarea și modernizarea Gării de Nord
11. Centrul intermodal de mărfuri
12. Centrul intermodal de pasageri
13. Modernizarea și extinderea aeroportului
14. Muzeul Național al Revoluției Române din Decembrie 1989
15. Angajamentele bazate pe fonduri guvernamentale din proiectul Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, conform portofoliului convenit cu Ministerul Culturii.
„Pentru punctele 1, 3 şi 8 deja lucrurile sunt lansate de precedentul Guvern. Drept urmare, aceste obiective ar trebui să se găsească deja în proiectul de buget cu finanţare. Ar trebui să se regăsească şi bazinul olimpic de înot. Compania Naţională de Investiţii şi Federaţia Română de Înot mi-au transmis că s-a dat undă verde pe proiect. La Ministerul Culturii există documentele care ne-au fost cerute în ceea ce am angajat în agenda Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2021.
Institutul Oncologic trebuie realizat de Guvern, pe structura de pe Calea Torontalului. E acum a Guvernului şi Guvernul s-a angajat să realizeze acolo un institut oncologic. Stadionul este aprobat în principiu pe lista sinteză la Compania Naţională de Investiţii. Nu a primit finanţare nici măcar pentru studiu de fezabilitate”, a explicat primarul Timişoarei.
Cum vede administraţia Robu bugetul naţional?
Bugetul naţional este la fel de „ignorant”, ca în alţi ani, faţă de „nevoile Timişoarei”. Declaraţia îi aparţine primarului Timişoarei, Nicolae Robu. Acesta susţine că, deşi parlamentarii de Timiş au înaintat amendamente la proiectul de buget prin care au cerut fonduri pentru Timişoara, acestea au fost ignorate de majoritatea parlamentară deţinută de PSD.
„Sunt extrem de nemulţumit faţă de bugetul naţional. Se merge mai departe pe aceeaş linie care deja e mult prea veche, de ignorare a nevoilor Timişoarei. Colegii parlamentari de Timiş au depus 3 amendamente, de fapt 4, care sunt toate de bun simţ, importante pentru Timişoara şi judeţul nostru. Toate au fost respinse”, a declarat Nicolae Robu.
Primarul Robu a amintit de sala polivalentă de 16.000 de locuri. Acesta spune că ar fi trebuit să se majoreze bugetul Comapaniei Naţionale de Investiţii pentru ca proiectul de construire a 4 săli în România să poată fi demarat.
Edilul nu a uitat nici de racordul la autostrada A1, de pe Calea Aradului. Acesta a fost promis de actualii guvernanţi în campania electorală, dar documentele de realizare, care zac în sertarele DRDP Timişoara de mai bine de 3 ani, nu vor fi puse în practică dacă ne uităm la bugetul naţional.
„E rea voinţă, efectiv. Trebuia să se aloce fonduri la CNAIR pentru aducerea la zi a studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic, a documentaţiei de avizare şi de atribuire. Un studiu s-a făcut, nu s-au alocat bani pentru asta. E vorba apoi de planul naţional de dezvoltare locală. Noi am cerut suplimentarea fondurilor, astfel încât primăriile din Timiş, indiferent de culoarea politică a primarilor, să îşi poată continua proiectele începute şi să poată demara noi proiecte”, a declarat Nicolae Robu.
Un singur obiectiv pare să fie în atenţia Guvernului: construirea noului corp de clădire pentru Spitalul de Copii Louis Ţurcanu. Cum a fost o temă aprinsă a campaniei lui Sorin Grindeanu din 2012, acesta dă asigurări că în 2017 Executivul, prin Ministerul Sănătăţii, va finanţa continuarea proiectului.
„Mă mulţumeşte că pentru Spitalul de Copii, de altfel am avut o discuţie cu domnul prim ministru, m-a întrebat, i-am spus că 10 milioane de lei ar fi suma care ne-ar mulţumi pentru 2017 şi dacă cumva lucrările ar merge suficient de rapid şi vom reuşi să îi cheltuim mai repede decât ne aşteptăm, atunci, la rectificare, să suplimentăm. Dar nu are rost să blocăm fonduri. Deci cele 10 milioane pentru Spitalul de Copii nu se regăsesc ca poziţie distinctă, ci sunt în bugetul Ministerului Sănătăţii şi după ce se adoptă legea bugetului Ministerul Sănătăţii va pune la dispoziţie banii”, a explicat Nicolae Robu.
În total, anul trecut lucrările la Spitalul Louis Ţurcanu au fost finanţate cu 15 milioane de lei, dintre care 10 milioane au fost fonduri de la bugetul local şi 5 de la Guvern. Suma finală a investiţiei pentru construirea noului corp de spital se ridică la 40 de milioane de lei.
Cel mai mare judeţ din vest, mai puţini bani ca Teleorman sau Suceava
Judeţul Timiş nu este, nici anul acesta, fruntaş în ceea ce priveşte alocările bugetare de la nivel central. Nu suntem însă chiar pe ultimul loc şi nici nu ne putem plânge că primim „0” lei. Dar nici Guvernul timişeanului Grindeanu nu are de gând să susţină cu sume enorme economia şi dezvoltarea judeţului.
Potrivit primelor date despre configuraţia bugetului naţional, judeţul Timiş primeşte bani pentru echilibrarea bugetului şi pentru reabilitări de drumuri judeţene. Cu o structură de 1.200 de kilometri drumuri judeţene, Timişul are cea mai lungă reţea judeţeană din ţară. Pentru modernizarea, menţinerea şi reparararea şoselelor din vest, Executivul are de gând să aloce aproape 9,5 milioane de lei. În ceea ce priveşte sumele care se trimit anul acesta de la Bucureşti pentru echilibrarea bugetelor judeţene, în visteria CJT vor intra 57,8 milioane de lei.
În comparaţie, la acelaşi capitol. Teleromanul primeşte peste 10 milioane de lei, Suceava peste 11 milioane de lei, Vaslui – 11,34 milioane și Vâlcea – 10,03 milioane.
Cât pentru echilibrarea găurilor din bugetele judeţene, de la Bucureşti merg mulţi bani în Moldova şi în Oltenia. Iată ce sume primesc alte judeţe, mai apropiate se pare de Executivul Grindeanu: Bacău are alocată suma de 104,2 milioane de lei, Galați – 71,87 milioane, Neamț – 92,48 milioane, Suceava – 122,25 milioane sau Vaslui – 90,39 milioane
Ce alţi bani mai vin în Vest?
Pentru modernizări de drumuri, anul acesta, Guvernul Grindeanu va aloca pentru regiunea de vest a ţării, în total, aproape 30 de milioane de lei. Caraş-Severinul primeşte mai mult ca Timişul, mai exact 9,7 milioane de lei; Aradul încasează 9,3 milioane de lei, iar Hunedoara, un judeţ sărac şi cu drumuri destul de proaste, ia 10,6 milioane de lei.
Pentru echilibrarea bugetelor, Vestul primeşte, în 2017, 233 de milioane de lei. Caraş-Severin se bucură de o alocare de 65,4 milioane de lei, Aradul de 50,9 milioane de lei şi Hunedoara de 58,8 milioane de lei.
Bugetul naţional este „riscant”, dar a fost promulgat de preşedinte
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea bugetului pe 2017 şi legea bugetului asigurărilor sociale. Deşi documentele au trecut cu bine de Parlament, şeful statului a vrut să se asigure că nu riscăm prea mult cu o aşa proiecţie bugetară.
„Am avut această discuţie astăzi (n.r. marţi) cu prim-ministrul şi ministrul Finanţelor. Bugetul, la o primă analiză pe care am făcut-o, este unul problematic şi riscant. Se prevăd venituri care, după părerea mea, sunt supraevaluate. Pe de altă parte, se prevăd cheltuieli foarte mari. Există riscul real să se depăşească deficitul de 3%. Nu putem să nu vedem că aici avem de-a face cu o sumă extraordinar de mare la aşa numitele credite de angajament, sunt credite de angajament prevăzute în suma de 45 de miliarde, care vor apăsa pe bugetele din anii următori.
Toate aceste lucruri le-am transmis Guvernului, care are un punct de vedere propriu, pe care, probabil, îl va transmite şi în spaţiul public. În zilele următoare, împreună cu echipa mea, vom aprofunda analiza acestor două bugete. Sigur, vom avea în vedere şi punctele de vedere prezentate astăzi de prim-ministru şi de ministrul Finanţelor, dar în ansamblu trebuie să recunosc că sunt îngrijorat”, a declarat preşedintele României.
Proiectul Legii bugetului de stat pe 2017 a fost adoptat cu 208 voturi „pentru” şi 105 „împotrivă”, iar proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale a fost adoptat cu 208 voturi „pentru”, 107 voturi „împotrivă” şi două abţineri. Împotriva proiectelor au votat PNL, USR şi PMP.
Bugetul pe 2017 a fost adoptat în timp record, după doar 13 ore de dezbateri în plen, împărţite în două zile.
