Anul 2017 nu este cel prea mult aşteptat de români, cel al deschiderii autostrăzilor. Deşi multe dintre loturile aflate acum în lucru aveau termene iniţiale vara anului 2017, în special şantierele din vestul ţării, acest lucru nu se va întâmăpla. Finalizările au fost amânate, birocraţia ţine pe loc mai multe şantiere, iar legătura mult aşteptată dintre vest şi sud – est este departe de realizare.
Potrivit angajamentelor luate în faţa Uniunii Europene, dar şi a investitorilor străini din ţara noastră, autorităţile trebuie să realizeze cu prioritate Coridorul IV Pan-european. Acesta este legătura dintre vestul Europei şi Bucureşti, implicit traversând centrul României. Vorbim despre un proiect de 576 de kilometri de autostradă care ar urma să treacă prin Arad, Timişoara, Deva, Sibiu şi Piteşti. Din fericire pentru şoferii din vestul ţării, primii 150 de kilometri de la graniţa cu Ungaria, de la Nădlac şi până la Traian Vuia, în judeţul Timiş, sunt deja finalizaţi şi utilizaţi.
Banatul, „fruncea” în 2017
Banatul poate fi „fruncea” în ceea ce priveşte deschiderile autostrăzilor din 2017. Asta pentru că, anul acesta, micuţul segment asfaltat din lotul doi al tronsonului Lugoj – Deva ar putea fi primul inaugurat, chiar în februarie 2017. Vorbim despre 15 kilometri finalizaţi deja, cuprinşi între nodul de la Traian Vuia şi cel de la Margina.
Deşi kilometri proapăt finalizaţi trebuia deschişi încă din decembrie 2016, birocraţia pus piedică planurilor autorităţilor. Acestea au pretins că nu pot recepţiona doar un segment din acest lot, contractul fiind semnat pentru întreaga lungime de 28,6 kilometri. O dată cu schimbarea Guvernului, la insistenţele noului premier Grindeanu, Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere au căutat o portiţă prin care aceşti 15 kilometri de autostradă să fie daţi în folosinţă şoferilor. Anul acesta a venit şi soluţia.
„Am identificat și am eliminat obstacolele birocratice la CNAIR și, astfel, secțiunile A, B și C, în lungime de 15 kilometri, din obiectivul de investiții autostrada Lugoj — Deva Lot 2 sunt finalizate și au conexiunea asigurată prin intermediul nodurilor rutiere de la Dumbrava și Margina, putând fi deschise traficului imediat după efectuarea recepției la terminarea lucrărilor. În acest sens, vă informez că în intervalul 6 — 10 februarie vom avea această recepție și vom putea da în folosință cei 15 kilometri”, a declarat ministrul Transporturilor.
Nu după mult timp, CNAIR a transmis că a început recepţia celor 15 kilometri din lotul 2 Lugoj – Deva: „Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunţă că în perioada 01.02.2017 – 02.02.2017 sunt efectuate verificări ale lucrărilor executate pe obiectivul Autostrada Lugoj – Deva, Lot 2, km 27+620 – km 56+220. Comisia de Inspecţie Tehnică a lucrărilor a fost constituită în baza Deciziei Directorului General. Odată cu finalizarea inspecţiei comisiei întrunite, vom prezenta concluziile acesteia cu privire la stadiul lucrărilor pe acest segment de autostradă”.
Mai precauţi ca predecesorii lor, şeful de la drumuri şi ministrul Transporturilor nu au înaintat oficial nicio dată pentru inaugurarea celor 15 kilometri de autostradă. Însă, data vehiculată de oficialităţi ar fi mijlocul lunii februarie.
În prezent, lucrările de pe lotul doi al tronsonului Lugoj – Deva sunt la stadiul fizic de 57,50%. Cei 28,6 kilometri ar trebui deschişi abia în martie 2020. Data este împinsă atât de mult pentru că secţiunea E a tronsonului, cea unde se vor săpa tunelurile pentru ecosistemul din zonă, nici nu este atinsă. Autorităţile au reuşit să pornească procedurile de licitaţie, aşadar vor mai trece câteva luni pentru atribuirea contractului. Fostul şef al CNAIR, Cătălin Homor, spunea că un scenariu optimist de începere a lucrărilor ar fi august 2017. Aşadar, chiar dacă se vor deschide aceşti 25 kilometri în prelungirea autostrăzii de la Traian Vuia, şoferii vor mai circula pe şoseaua rapidă doar până înainte de localitatea Margina.
Lotul 3 şi 4, între progres şi piedici
Cele mai avansate lucrări sunt pe lotul 3 din tronsonul Lugoj – Deva, cuprins între localităţile Coşeviţa şi Ilia. Stadiul fizic, potrivit unui raport publicat de CNAIR pe site-ul propriu, este de aproape 78%. Noul termen aprobat de autorităţi şi de constructor pentru deschiderea sectorului este august 2017. Nu lipsesc însă problemele: mai trebuie obţinută autorizaţia de construire pentru 1 hectar expropriat ulterior şi încă se lucrează la modificarea contractelor pentru un ecoduct şi pentru descărcarea din zona localităţii Holdea. Cei 21,14 kilometri de autostradă costă aproape 580 de milioane de lei.
Lotul 4 din acest tronson de autostradă, unul extrem de important ajungând până la legătura Deva – Orăştie – Sibiu, este cel mai controversat. Aici se înregistrează un procent de realizare de 48,30%, însă constructorul nu a putut munci decât pe jumătate din cei 22,13 kilometri. Asta pentru că a întâmpinat mai multe probleme, autorităţile nefiind în stare nici până acum să le rezolve. Lipsesc 3 autorizaţii de construire pentru coridoare expropriate ulterior demarării şantierului şi încă se caută soluţii pentru mutarea liniilor de înaltă tensiune care traversează culoarul autostrăzii. O mare problemă, descoperită chiar de la deschiderea şantierului din 2013, rămâne o piedică în faţa lucrărilor: peştera cu lilieci protejaţi de lege de la Şoimuş. Specialiştii au oprit orice fel de lucrări în zona peşterii unde se presupune că trăiesc cele două specii rare de lilieci de la început şi nu au înaintat până acum nicio soluţie. Printr-o informare, membri asociaţiei care se ocupă cu relocarea necuvântătoarelor, spun că ar fi nevoie de un an pentru a muta liliecii. Autostrada ar trebui să treacă exact peste grota unde aceştia sălăşuiesc.
Cu toate acestea, în stadiul proiectelor de infrastructură al CNAIR, termenul de finalizare a celor peste 22 de kilometri ai lotului 4 vor fi folosiţi de şoferi în decembrie 2017. Contractul are o valoare de 420 de milioane de lei.
Dacă scenariul înaintat de autorităţi se adevereşte, atunci până la finalul anului 2017, vom beneficia de încă 60 de kilometri de autostradă în vestul ţării, între Traian Vuia, judeţul Timiş, şi Şoimuş, judeţul Hunedoara. Din păcate, aceşti kilometri de şosea rapidă nu vor putea fi străbătuţi direct. Şoferii vor fi nevoiţi să coboare de pe autrostradă în dreptul localităţii Margina şi apoi să reurce la Coşeviţa. Asta pentru că între lotul 2 şi lotul 3 va rămâne o „gaură” de 14 kilometri unde încă se va lucra până în primăvara anului 2020.
Proiecția bugetară pentru finalizarea loturilor de autostradă din România îm 2017
Potrivit proiectului de buget, Ministerul Transporturilor va avea la dispoziție, în 2017, peste 13 miliarde de lei. O parte din acești bani va merge spre finalizarea proiectelor de ridicare a autostrăzilor din România. În bugetul autostrăzilor de anul acesta sunt prinse și sumele care mai trebuie plătite sau recuperate de la Uniunea Europeană pentru loturile finalizate, acestea nefiind încă achitate 100%. Guvernanții susțin că marile proiecte care vor demara, pentru viitoare autostrăzi sau celebrele deja drumuri expres, vor beneficia de finanțare europeană, degrevând astfel bugetul național.
Iată primele proiecții pentru anul 2017:
- Autostrada Lugoj-Deva – cu un cost total estimat de 2,9 miliarde lei, până acum s-au cheltuit de la buget pentru acest proiect circa 1,88 miliarde lei, pentru anul în curs fiind programate 804,9 milioane lei (față de 264,7 milioane lei în 2016).
- Autostrada Timișoara-Lugoj – costul total al drumului de 25,6 km este estimat la peste 879 milioane lei, din care s-au cheltuit deja aproape 850 milioane lei. Alocarea pentru anul în curs este de 19,7 milioane lei, față de 50,6 milioane lei în 2016.
- Autostrada Nădlac-Arad – 5,49 milioane lei vor fi alocate în 2017, față de cheltuielile preliminate în 2016, de 969 mii lei.
- Autostrada Orăștie-Sibiu (km 0+000 – 82+200) – valoarea totală este de 3,09 miliarde lei, până la finele anului trecut fiind cheltuite circa 2,7 miliarde lei. Anul acesta va primi 55,9 milioane lei, cu mult peste suma alocată în 2016, de 9 milioane lei.
- Autostrada Sebeș-Turda – drumul de 70 km va primi în acest an de la buget 950 milioane lei, față de 395,5 milioane lei cheltuite în 2016. Costul total al proiectului este estimat la 2,5 miliarde lei, un miliard fiind deja cheltuit.
- Autostrada Brașov – Tg. Mureș – Cluj – Oradea (lungime totală: 415 km) – costul total al proiectului este de 12,7 miliarde lei, din care până acum s-au cheltuit de la buget 6,8 miliarde lei. Suma propusă spre alocare în acest an este de 903,5 milioane lei, față de 406 milioane lei cheltuite în 2016. Pentru anul viitor se estimează că suma alocată se va înjumătăți.
- Autostrada Cernavodă-Constanța – costul total al acestui proiect este de peste 1,9 miliarde lei, din care până acum s-au cheltuit de la buget 1,6 miliarde de lei. Pentru continuarea lucrărilor la acest drum sunt prevăzute în acest an 89,98 milioane lei, față de 267.000 lei anul trecut. În plus, varianta de ocolire a Municipiului Constanța va primi o alocare bugetară în acest an de 92,9 milioane lei, față de 36,5 milioane lei în 2016.
- Autostrada București-Ploiești-Comarnic-Brașov – cel mai scump proiect de autostradă, evaluat la 8,2 miliarde de lei, cu o lungime de 173 km, va primi de la buget, în acest an, suma de 100,18 milioane lei. În 2016, s-au cheltuit 83,3 milioane lei, urcând valoarea sumelor investite până acum de la buget la aproape 2,5 miliarde lei.
Cum stăm față de alte țări europene?
Foarte important în bilanțul autostrăzilor din România este și poziția țării în topul european. Față de alte țări din Uniunea Europeană, România stă prost la capitolul kilometri de șosea rapidă. Nu tindem încă la o comparație cu Germania sau Franța, țări cu tradiție în construirea de autostrăzi, dar putem să aruncăm un ochi nu mai departe de vecinii noștri, Ungaria sau Serbia. Cea din urmă, care nici măcar nu face parte din spațiul comunitar și, deci, nu beneficiază de fonduri nerambursabile de la Uniune, ne-a depășit cu cel puțin 400 de kilometri de șosea rapidă.
De departe, țara cu cei mai mulți kilometri de autostradă este Spania. Spaniolii nu au stat pe gânduri și au început să ridice tot mai multe autostrăzi, ajungând la un impresionant număr de 16.200 de kilometri. Locul doi este ocupat de Germania. Nemții se bucură de nu mai puţin de 12.800 kilometri de „autoband”. Iar locul trei este luat de Franţa, cu 1.000 de kilometri mai puţin, având 11.800 de kilometri de autostrăzi care străbat statul. Primele 20 de poziţii sunt ocupate de ţări care trecut pragul de 1.000 de kilometri de autostradă, ţara noastră fiind departe de acest punct.
România se află în acest top, care cuprinde 51 de state, cele comunitare şi cele extracomunitare, pe locul 23. Şoferii români se bucură de doar 730 de kilometri de şosea rapidă şi nu există nicio axă completă care să lege vestul ţării cu estul sau sudul. De asemenea, nu avem o autostradă care să treacă Munţii Carpaţi, cea mai mare provocare pentru autorităţile din România.
Serbia a depăşit şi ea România, în ultimii ani, reuşind să treacă pragul de 1.000 de kilometri de autostradă. Însă, cel mai important este că sârbii au construit o legătură rapidă între nordul şi sudul ţării. Iar ruta nu este întâmplătoare şi benefică pentru sârbii care doresc să traverseze statul. Autostrada ajunge în Ungaria şi în Macedonia, legând astfel Serbia de Uniunea Europeană.
Printre ţările care se situează sub România la aceast capitol este Bulgaria, cu peste 600 kilometri, Slovenia, cu 530 de kilometri, Kazahstan, cu 490 de kilometri de autostradă, Ucraina cu 317 kilometri sau Macedonia cu 290 kilometri de şosea rapidă.