Într-o Românie ruptă parcă în două, cu tinerii „corporatişti” şi vârstnicii „social democraţi” de câte o parte a baricadei, o nouă provocare pare să pună pe jar societatea românească. Minoritarea maghiară cere autonmomia Ţinutului Secuiesc, iar academicienii fac apel la păstratea „suveranităţii naţionale”.
Problema a fost abordată de Alina Gorghiu, într-o conferinţă de presă susţinută la Timişoara.
Prima scânteie a fost aprinsă când maghiarii au solicitat, oficial, în ianurie autonomia. Cererea a fost publicată în Monitorul Oficial şi a creat multe controverse. Imediat a venit şi răspunsul „naţionaliştilor români”.
„Preocupaţi în mod deosebit de încercările recurente de „regionalizare” a României sau de crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituţiei României şi tendinţelor de integrare europeană, total neproductive din punct de vedere economic, social, al calităţii vieţii în aceste zone, ne exprimăm ferm împotriva tuturor acestor acţiuni, ne pronunţăm cu tărie în favoarea identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale, solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român, de la toate nivelurile, să vegheze şi să acţioneze pentru a preveni, pentru a contracara şi, atunci când se încalcă legea, pentru a pedepsi toate diversiunile şi agresiunile la adresa identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României şi a stabilităţii statului de drept”, se arată într-un apel semnat de 84 de academicieni români.
Apelul, transmis în spaţiul public, a fost iniţiat de Victor Voicu, Ioan-Aurel Pop și Gheorghe Păun. Academia România se dezice de apel, dar academicienii trag un semnal de alarmă şi susţin că este nevoie de măsuri urgente pentru a nu pierde identitatea românească.
„Semnatarii acestui Apel, îngrijoraţi de evoluţiile interne şi internaţionale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continuă şi alarmantă încercare de erodare a identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României, cu multe acţiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate corectitudini politice, dar şi cu multe acţiuni îndreptate direct împotriva Statului şi Poporului Român (rescrierea tendenţioasă, lacunară sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor naţionale, subminarea valorilor şi instituţiilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmoştenirea generaţiilor care vin după noi prin vânzarea pământului, a resurselor solului şi subsolului, prin defrişări masive, prin înstrăinarea sau falimentarea unităţilor economice, prin degradarea învăţământului şi a sistemului sanitar, prin politizarea excesivă a tuturor subsistemelor statului şi societăţii, ceea ce are ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corupţia, lipsa de eficienţă, apariţia unor tensiuni sociale)”, se arată în apel.
Între timp, pe Google maps a apărut o hartă a României unde Ţinutul Secuiesc este marcat special cu roşu. Mai mult, la explicaţii este descris Ţinutul Secuiesc ca o regiune a etnicilor maghiari. „Această zonă compusă din trei judeţe este cunoscută cel mai des drept Szeklerland (n.r. în limba germană) şi în această regiune se regăseşte cea mai mare populaţie de etnici maghiari. Tot aici locuiesc şi cei mai mulţi membri ai minorităţii etnice a ceangăilor – în munţi spre est şi aproape de oraşul Braşov“, scrie la descrierea hărţii.
Trebuie să menţionăm însă faptul că Google nu are nicio legătură directă cu harta, deoarece oricine își poate face o hartă. Mai precis, își poate face un traseu. Cum cineva a marcat Transilvania și Ținutul Secuiesc, așa cineva poate marca Moldova drept „tărâm românesc“ în My Maps. Practic, oricine vrea își face un layer al său, care va fi vizibil și pentru alții. Deocamdată, nici Google, nici alte companii de hărți nu au început să traseze granițe, enclave și ținuturi autonome încă nedecise.
“Au început să apară opinii separate. Alţi academicieni s-au delimitat de acest apel. Proiectul care revine în atenţia publică legat de Ţinutul Secuiesc trebuie tratat în termeni de provocare. Nu trebuie să îi dăm mai mare impotanţă decât are. Constituţia este clară! Eu n-aş da greutate unui demers care nu are legătură cu Constituţia României”, a declarant senatorul de Timiş, Alina Gorghiu.