Medicul timişorean Emilian Popovici, conferențiar universitar la UMF „Victor Babeș” din Timișoara şi preşedintele Societății Române de Epidemiologie, atrage atenţia asupra unui fenomen îngrijorător: riscul reapariţiei unor boli foarte grave, dintre care unele au fost eradicate total în Europa, pe fondul fenomenului migraţiei masive, dacă refugiaţilor şi problemelor de sănătate ale acestora nu le sunt acordate atenţia cuvenită.
Migranţii pot fi predispuşi la infecţii respiratorii, afecţiuni ale pielii şi afecţiuni gastrointestinale provocate de condiţiile precare de sanitaţie şi igienă, precum şi alimentaţiei deficitare pe parcursul migrării. Tocmai de aceea, refugiaţii trebuie sa beneficieze, încă din momentul sosirii, de acces la asistenţă medicală calificată.
De fapt, potenţialele probleme de sănătate ale migranţilor sunt reflectate şi de numărul semnificativ de decese înregistrate pe parcursul migrării, număr care, conform Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi, a fost de 3.100 pe parcursul primelor zece luni ale anului 2015.
Teoretic, migranţii pot veni în Europa cam cu aceleaşi boli cu care poate veni orice persoană care a călătorit în ţara lor de provenienţă şi care se întoarce în ţara de origine. Deci, teoretic, diferenţa între riscul pe care îl prezintă un migrant şi riscul pe care îl prezinta un turist spre exemplu, nu este mare.
Practic, numărul mare de migranţi care au venit în Europa pe parcursul anului 2015 poate modifica datele problemei doar dacă acestora nu li se asigură condiţii corespunzătoare de sanitaţie şi igienă, alimentaţie, aprovizionare cu apă potabilă sau acces, în caz de nevoie, la servicii medicale calificate.
Care sunt afectiunile majore care pot genera probleme prin prisma fenomenului migraţiei şi ce măsuri trebuie luate?
Tuberculoza. Incidenţa tuberculozei este mare în unele ţări de origine ale migranţilor (338 de cazuri la 100.000 de locuitori, în Nigeria).
Măsuri necesare: limitarea contactului între migranţi şi populaţia rezidentă.
Febra tifoidă şi holera. Chiar dacă sezonul rece nu este favorabil răspândirii infecţiilor digestive, există riscul ca migranţii, care vin din ţări în care aceste afecţiuni sunt prezente, să aducă boala o dată cu ei.
Măsuri necesare: pentru ca infecţiile digestive să nu se răspândească în perioada de vară este necesară asigurarea unor condiţii de viaţă corespunzatoare în campusuri în care să fie evitată supraaglomerarea şi în care să fie asigurate condiţii de igienă şi sanitaţie corespunzătoare, apă potabilă, alimente de bună calitate şi, în caz de nevoie, acces la asistenţă medicală calificată.
Malaria. Poate, de asemenea, să prezinte un risc de reintroducere în cazul unui flux masiv de migranţi aşa cum s-a întâmplat în Grecia, unde reapariţia bolii a fost legată de sosirea unui grup masiv de persoane din Pakistan. Turcia şi Tadjikistanul sunt, de asemenea, la risc pentru reapariţia malariei, din cauza afluxului de migranţi din Afganistan şi Siria.
Măsuri necesare: Cel mai sigur mod pentru a preveni expunerea populaţiei rezidente este reprezentat de triajul migranţilor la intrarea în ţara de destinaţie cu scopul de a identifica eventualele probleme de sănătate cât mai rapid după sosire, asigurarea accesului la servicii medicale calificate şi de bună calitate, evitarea supraaglomerării în campusurile de refugiaţi, precum şi asigurarea pentru aceştia a unor condiţii corespunzătoare de sanitaţie/igienă şi de aprovizionare cu apă potabilă şi alimente.