Omul de afaceri Romeo Dunca pare să fi renunţat la proiectul investiţional în valoare de 500 milioane de euro ce viza dezvoltarea turismului pe Muntele Mic, pe Valea Cernei şi Muntele Semenic, după ce a reclamat faptul că unul dintre liderii politici importanţi din zona Banatului i-ar fi cerut să-i cedeze un anumit procent din firma care urma să dezvolte proiectul. Cazul se află în atenţia procurorilor anticorupţie şi, în aşteptarea verdictului oamenilor legii, Romeo Dunca a decis să-şi anunţe partenerii de afaceri că renunţă la implementarea planului investiţional.

„Stimaţi parteneri, vă anunţ cu regret că atât preşedintele, cât şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean, aleşi în urma alegerilor locale, nu prezintă garanţie pentru derularea Contractului nr. 2016-15/08.01.2016, încheiat între firmele noastre. Neducerea la îndeplinire a unor obligaţii luate cu trei ani în urmă, care necesită sume derizorii, descurajează orice iniţiativă în turismul cărăşean”, le-a transmis Romeo Dunca turcilor cu care urma să intre în parteneriat pentru demararea investiţiei montane.

Răspunsul investitorilor nu a întârziat să apară. „Sunteţi iniţiatorul acestui proiect şi, prin urmare, nu vom continua fără dumneavoastră. Ne-am bucura dacă Guvernul României ne-ar fi alături în această dezvoltare şi suntem de acord să amânăm începerea lucrului la acest proiect. De aceea, vă rugăm să ne sugeraţi cum ar trebui să ne ajute Guvernul României şi ce trebuie să facem noi mai departe”, a răspuns Turgay Gurer, reprezentantul investitorilor turci.

De fapt, după cum a dezvăluit milionarul Romeo Dunca, proiectul investiţional care ar fi transformat Muntele Mic într-o staţiune montană la standarde europene a fost blocat de însuşi Ministerul Mediului, după ce a refuzat să sponsorizeze cu o sumă importantă de bani o anumită asociaţie cu „rădăcini” prin minister. Romeo Dunca nu s-a ferit să dezvăluie numele demnitarului care i-a solicitat sponsorizarea în schimbul susţinerii pentru demararea proiectului investiţional în care-i avea parteneri pe turci. Secretarul de Stat din Ministerul Mediului, Erika Stanciu, este acuzată că ar fi pus beţe în roatele proiectului, deşi, iniţial, a fost de acord să sprijine planul lui Dunca.

„Erika Stanciu m-a sunat şi mi-a spus că vrea să discute cu mine, ea ştia că eu mă lupt să fac acel PUZ acolo. Ea ştia că sunt un timp potent şi am bani. Chiar faptul că a mers cu mine cu elicopterul şi că vroiam să dezvolt acest proiect. Ea ştia lucrul ăsta. M-a sunat, mi-a spus unde este, m-am dus, am aterizat cu elicopterul la aeroport la Satu Mare, am luat un taxi, m-am dus la adresa indicată, m-am pus la masă. Scurt a fost: Domnu Dunca, nu vreţi să? Dumneavoastră sunteţi foarte puternic. Acest proiect costă o gramadă de bani. Nu vreţi mai bine ca, cu o parte din aceşti bani, să ajutaţi fundaţia noastră ca noi să facem proiect, să ajutaţi fundaţia noastră să facem acolo nu ştiu ce cu natura, să nu mai circule nimeni… Puteti şi dumneavoastră să sponsorizaţi cu 3-4-500.000 de euro”.

Refuzul de a o ajuta pe Erika Stanciu stă la baza atitudinii ei ostile faţă de proiectul de pe Muntele Mic, spune Dunca. „Eu am contract de milioane de euro semnat de ani de zile cu o firmă turcească pentru dezvoltarea asta şi ştiţi că mă întorc la Mediu şi mă chinuie pentru tot felul de lucruri pe care le-am discutat şi le-am explicat şi le-am prezentat de zece ori. Pentru că Erika Stanciu este acum ministru secretar de stat şi ea fiindcă mă are la mână, de atunci când m-a chemat şi mi-a cerut bani s-o ajut în demersul ei de-a face totul virgin”.

Investiţiile în Munţii Ţarcu, blocate pentru a se proteja „sălbăticia” zonei

Surprinsă de atacul milionarului bănăţean, care devine din ce în ce mai nefrecventabil de către reprezentanţii autorităţilor din cauza riscurilor de flagrant la care se expun, secretarul de stat Erika Stanciu a declarat că nu a solicitat, niciodată, vreo sponsorizare de la Romeo Dunca.

„Nu am solicitat niciodată, nimănui, sponsorizare pentru niciunul din ONG-urile pentru care am lucrat. Cu atât mai puţin domnului Dunca, ale cărui intenţii de investiţii ilegale le-am contestat şi am ajutat la împiedicarea realizării intenţiilor sale de a distruge zonele de sălbăticie din Munţii Ţarcu. La întâlnirea de la Satu Mare, cerută de dânsul, vroia să mă convingă că investiţiile sale nu distrug sălbăticia. Nu a fost vorba de nicio sumă de bani, la nici una din discuţiile avute cu dânsul. Mizeria cu care încearcă să arunce în mine confirmă furia lui pentru zădărnicirea planurilor din Ţarcu. Mă bucur că am contribuit, alături de cei de la Asociaţia Altitudine, la zădărnicirea lor. Da, am fost cu elicopterul dânsului o dată. Deplasarea cu elicopterul s-a făcut la prima întâlnire cu domnul Dunca, atunci când încerca să pună proiectele sale în lumină favorabilă. Nu am planificat şi nu aveam timp să urc la zona cu proiectul, asa că s-a oferit să ne ducă cu elicopterul, ca să discutăm la faţa locului. Speram foarte tare să reuşim să îl convingem să ajute la menţinerea sălbăticiei, nu la distrugerea ei. Şi am considerat că este un om cu bune intenţii, care ţine la muntele acela. Nu aveam niciun motiv să refuz deplasarea rapidă. Constat cu amărăciune că este extrem de uşor la noi să se arunce cu noroi în oameni”, a declarat secretarul de stat Erika Stanciu.

Un alt activit de mediu care s-a opus proiectului de milioane de euro din Muntele Mic este liderul Asociaţiei Altitudini, Doru Domuţa, care a declarat că Romeo Dunca a încercat să-l câştige de parte lui. „Când noi am început să nu fim de acord cu schimbarea asta de proiect, a început să ne tenteze. De exemplu, pe mine m-a luat cu elicopterul, mi-a arătat ce vrea, unde vrea să facă şi că o să-mi dea şi mie lucrări de construcţii dacă voi fi de acord. El ne-a tentat, dar el este un şpăguitor cunoscut. Ştiţi scandalul cu Primăria Zavoi. Eu ştiu tot ce făcea, că în perioada aia venea la noi la pensiune şi ne zicea”.

Acuzaţiile lui Doru Domuţa sunt negate vehement de către Romeo Dunca, care spune că, de fapt, ar fi fost condiţionat pentru aprobarea proiectului în discuţie. „Eu te ajut, dar tot ce se construieşte aici, cu firma mea…”, reclamă Dunca.

„Cabana fără preţ”, construcţia ilegală din vârful muntelui, care a stârnit mânia activiştilor de mediu

De fapt, la baza refuzului constant al Ministerului Mediului de a elibera autorizaţiile pentru construirea unei staţiuni de iarnă pe Muntele Mic stă atitudinea discreţionară faţă de zonele protejate, aflată la altitudini unde greu se poate ajunge pe jos.

În 2009, Romeo Dunca şi-a construit o vilă în Munţii Ţarcu, într-o zonă protejata „Sit Natura 2000”. Omul de afaceri recunoaşte că nu a avut autorizaţie şi spune că a avut o înţelegere verbală cu primarul de atunci al comunei Zăvoi. Ulterior, autoritatea locală i-a dat o amendă modică de 1.000 de lei, dar de atunci nu mai are ce să-i facă. Acum, foştii responsabili ai ariei protejate spun că statul ar trebui să-i confişte vila.

„Se numeşte «Cabana fără preţ», pentru că eu am zburat 500 de ore de elicopter, care costa jumătate de milion de euro doar zborul. 150 de tone de materiale de construcţii. Nici măcar nu o încui. Cine să meargă? Dacă vrei să furi televizorul, după 10 metri trebuie să îl pui jos, să scoţi limba de gâfâială. Eu am cărat marfa cu elicopterul. Turiştii care urcă pe jos şi-au făcut un punct de pelerinaj la cabană. Sunt oameni serioşi care stau, trec, se uită, se minunează, pentru că cabana e chiar deosebită, credeţi-mă. Parcă e crescută din iarbă. Eu am placat-o cu piatră naturală toată, de culoarea ierbii. Am adus piatra de la Văliug, că piatra din zonă e albăstruie. Ciobanii vin la mine la cabană şi-şi încarcă telefoanele. Le-am lăsat o priza afară. La toate stânele din zonă eu le-am cărat sarea pentru oi. Ei doar mă sună şi-mi zic ce au nevoie. Le-am dus şi tablă şi materiale de construcţii ca să-şi facă stânele ca lumea, să nu le plouă. Eu sunt cu oamenii ăia amărâţi, care îi vezi că-s vai de capul lor”.

Romeo Dunca spune că pentru construcţia cabanei de pe Muntele Ţarcu a avut doar avizul verbal al primarului din Zăvoi, care i-a garantat posesia oricărei parcele de teren de pe munte, doar să spună ce va face. „Dunca, îţi dau ce vrei, numai să faci. Şi ăla a fost contractul nostru practic. Şi de acolo am început: «Trebuie să îmi dai dreptul ca aici să-mi construiesc o staţiune pe 150-170 ha». Prin asta, el îmi rezerva dreptul ca eu, ca primul venit, să îmi găsesc cel mai prielnic loc. La fel am făcut contract pe 105 ha la Muntele Mic”.

Contractele prin care primăriile din zonă, dar şi Comunitatea de Avere, se obligau să-i permită să achiziţioneze două parcele de 500 mp ca să-şi construiască o casă, oriunde vrea, sunt autentice şi păstrate la loc sigur, în condiţiile în care în prezent se discută despre dărâmarea sau rechiziţionarea cabanei. Dunca şi-a ales locul, a plătit 25.000 euro pe el şi a devenit proprietar, cu gândul să îşi construiasca cabana. Edificiul a fost ridicat în ilegalitate din cauza schimbării de atitudine a primarului din Zăvoi, iar în prezent activiştii de mediu cer tot mai insistent demolarea construcţiei şi amendarea consistentă a milionarului.

„Trist ar fi dacă i-ar dărâma-o. Până la urmă s-ar face dreptate dacă i-ar dărâma-o, dar tot ar fi trist, că na, cabana e foarte frumoasă. Şi mie-mi place. Ar fi perfect dacă am avea un stat puternic, care i-ar confisca-o şi i-ar da un şut în fund, ca să se-nveţe minte şi el, şi alţii, să mai facă cabane în arii protejate. Şi să amenajeze acolo o cabană turistică sau de cercetare”.

Romeo Dunca a mai declarat că rezilierea contractului s-a făcut din cauză că n-a acceptat să ofere mita cerută de unul din liderii politici judeţeni: „Eu înainte de şedinţa Consiliului Local în care urma să se discute PUZ-ul meu, am fost chemat la Ion Mocioalcă, care m-a chemat la el acasă şi mi-a spus: «Vrei să faci proiectul ăsta? Bine, te ajutăm. O să-ţi semneze primarul, dar trebuie să-mi dai 20% din acţiunile firmei care dezvoltă acest proiect». Şi mi-a şi indicat omul. Se numeşte Bejeriţă”.

Deocamdată, denunţul lui Romeo Dunca împotriva liderului social-democrat este în faza de evaluare la DNA, urmând ca oamenii legii să stabilească de partea cui se află dreptatea în acest caz.