13 octombrie 1479 – Bătălia de la Câmpul Pâinii a fost o bătălie între turcii otomani și europenii creștini, desfășurată între Orăștie și Șibot.

Paul Chinezu, din numele în maghiară Kinizsi Pál, menționat în documentele vremii ca Paulo de Kynys – Comes Temesiensis a fost un comandant în armata regelui Ungariei, Matia Corvin, și comite de Timiș.
Legenda leagă denumirea comunei Satchinez de numele lui Pavel Chinezu, care ar fi locuit acolo, unde s-ar fi născut în 1432, fapt însă neconfirmat oficial.
În 1478, Paul Chinezu a fost numit comite de Timiș și căpitan general al armatei regatului Ungariei, ocupând această funcție vreme de 16 ani.

Bătălia de la Câmpul Pâinii a avut loc între armata turcă, condusă de Ali Kodșa, Skender, Isa și Bali, cu un efectiv al forțelor otomane în jur de 20.000 soldați. Armata turcească era însoțită de un corp de infanterie din Țara Românească, numărând 1-2.000 de infanteriști, conduși de Basarab cel Tânăr Țepeluș.

De cealaltă parte, era armata transilvăneană, condusă de Ștefan Báthory, armata bănățeană condusă de Pavel Chinezu, armata sârbilor a despotului Vuk Brankovici, și o armată din Țara Românească a lui Basarab Laiotă cel Bătrân, totalul trupelor creștine fiind apreciat între 12.000 și 15.000 oameni.
Câteva mii de turci au murit împreună cu o mie de soldați munteni. Cei câțiva turci care au reușit să fugă s-au refugiat în munți unde au fost omorâți de localnici. O legendă populară spune că, după luptă, s-a încins între soldații creștini un ospăț mare, la care Pavel Chinezul a jucat bătuta, ținând la fiecare subsuoară câte un turc, iar pe al treilea în dinți. În amintirea victoriei împotriva turcilor, Ștefan Bathory a ridicat o capelă lângă comuna Aurel Vlaicu.

În 1482, Papa Sixt al IV-lea i-a recunoscut meritele pentru ctitorirea bisericii din localitatea Nagyvázsony, Ungaria, pe care o primise ca donație încă din 1472, acordându-i iertarea tuturor păcatelor. Tot acolo a ridicat și un castel, localitatea devenind una din reședințele sale preferate, alături de Timișoara.
În urma unor incursiuni ulterioare ale turcilor din ultimii ani ai vieții sale, sunt cunoscute torturile cumplite la care prizonierii musulmani au fost supuși în pivnițele castelului din Timișoara, care au stârnit groaza în rândul turcilor.

S-a stins din viață în anul 1494, la 24 noiembrie, în timpul unei campanii pe râul Sava, când a fost nevoit să se oprească la castelul Sf. Clement, în urma rănilor suferite în timpul asediului cetății Szendrõ-Smederevo, în Serbia de azi.(sursa: Wikipedia)