Corpurile cerești pot purta numele unor oameni ce au avut o contribuție importantă în știință, artă sau alt domeniu. Cometele, „vagaboandele cerești”, poartă numele descoperitorilor lor.
Fiecare popor se mândrește cu oamenii lor de pe cer. Un crater situat pe planeta Mercur a primit numele Eminescu, spune Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Un alt crater, pe planeta Venus, poartă numele poetei Elena Văcărescu, iar un alt nume de crater este Darclée, după soprana Hariclea Darclée. Câteva cratere, tot pe Venus, au primit nume proprii feminine, printre care şi Irinuca, Natalia, Ştefania, Veta, Zina şi Esterica.
Singurul crater cu nume românesc de pe Lună se numește Haret, după matematicianul-astronom Spiru Haret. Unul dintre lanțurile muntoase de pe Lună a primit numele de Montes Carpatus, adică Munții Carpați. Pe planeta roşie, Marte, există valea Rhabon – numele antic al râului Jiu, precum şi craterele Iazu şi Batoş.
Primul asteroid ce a primit un nume românesc a fost asteroidul cu numărul 2331, Parvulesco, după numele lui Constantin Pârvulescu, fost profesor de astronomie la Cernăuți, Timișoara, Cluj şi directorul Observatorului astronomic din Cluj. Mai sunt şi asteroizii, printre alţii, Brâncuşi, Donici, Enescu, Danubia, Romania, Piatra Neamţ, Salonta, Transylvania… Ar mai fi şi cometele lui Victor Daimaca, fost profesor de matematică din Târgu-Jiu.
21663 este un asteroid denumit în cinstea unei regiuni de pe continentul european care se află în România: Banat. Asteroidul Banat a fost descoperit pe 3 septembrie 1999 de către specialiști de la Observatorul Starkenburg din Heppenheim. Mărimea asteroidului Banat este de 4-10 km, la o depărtare medie de Soare de 456.533.946 km, perioada de revoluţie în jurul Soarelui fiind de 5,33 ani…
Asteroizii, numiți și mici planete sau planetoizi, sunt corpuri cerești mai mici decât planetele, dar mai mari decât meteoroizii, care pot avea diametrul de până la circa 10 metri.
Deosebirea dintre asteroizi și comete se face în prima fază, în momentul în care este descoperit corpul respectiv, după aspectul său vizual: cometele trebuie să aibă o „coamă” perceptibilă (o „atmosferă” densă), în timp ce asteroizii nu au așa ceva.
Ulterior, stabilirea formei orbitei determină clasificarea obiectului într-o anumită categorie. Majoritatea cometelor au orbite foarte excentrice, multe din ele evoluând pe orbite parabolice.
