În județul Timiș, în anul 2023, peste 300 de persoane s-au prezentat la Urgențe din cauza consumului de droguri, cu peste 80 de pacienți mai mulți decât în 2022, potrivit Raportului național privind situația drogurilor, întocmit de Agenția Națională Antidrog.
Din zece persoane care s-au prezentat la medic din cauza drogurilor, opt au consumat canabis. Dintre acestea, patru au fumat numai canabis. Celelalte patru au consumat-o în combinație cu amfetamine sau ecstasy. Geografic, Timișul se află în zona de mare risc a consumului de substanțe ilicite, iar Caraș-Severin și Hunedoara, în zona de risc mediu.
Potrivit fișei standard de înregistrare a urgențelor medicale legate de consumul de substanțe, consumatorii se prezintă la Urgențe cu: inhalarea vomei, delir, convulsii, comă. Tipul de complicație depinde de substanța consumată și de modul de administrare a acesteia. Dacă drogul este, spre exemplu, injectabil, pot apărea și cazuri de hepatită sau infecție cu HIV.
Depresia apare adesea în urma consumului de alcool. În Urgențe există și cazuri de tulburări comportamentale, de gândire, dar și stări fiziologice specifice dependenței manifestate în urma consumului repetat de stupefiante — dorința de a consuma, în ciuda efectelor negative, dar și prioritatea acordată consumului în defavoarea altor activități, creșterea dozajului în ciuda efectelor negative asupra creierului și corpului. Apare, totdată, și starea de sevraj, cu simptome specifice întreruperii consumului, manifestată prin delir și convulsii.
Anual, în România, între 50 și 100 de persoane mor din cauza supradozelor. Raportul Național privind Situația Drogurilor arată că, în 2023, 34 de consumatori au murit din cauza drogurilor sau a unor probleme de sănătate corelate cu consumul de substanțe psihoactive.
Consumul de cocaină, în creștere
În Raportul naţional privind situaţia drogurilor în România, elaborat anual de Agenția Națională Antidrog, observăm o evoluție detaliată a consumului de substanțe în ultimii zece ani. În timp ce la majoritatea tipurilor de substanțe nivelurile se mențin constante sau scad, consumul de cocaină și stimulați a crescut vertiginos. A crescut, de asemenea, consumul halucinogenelor și al canabisului.
Până în vârsta de 22 de ani, doi tineri din zece au încercat cel puțin o dată substanțe interzise. La nivel european, 9 milioane de tineri, cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, au consumat canabis, iar dintre aceștia 4,6 milioane au consumat în ultima lună. După canabis, al doilea drog, ca frecvență, este cocaina, aceasta fiind consumată de 2,5 milioane de tineri, urmată de drogurile de laborator, amfetaminele, care sunt consumate de 1,5 milioane de tineri.
Agenția Europeană Antidrog arată că persoanele care consumă canabis vreme îndelungată pot să dezvolte dependență de tutun, probleme respiratorii, probleme de sănătate mintală (simptome psihotice care survin odată cu dependența), randament scăzut în performanța școlară, precum și creșterea riscului de abandon școlar. De asemenea, adulții care fumează canabis au un randament limitat în muncă.
Deși autoritățile îi urmăresc pe cei care comercializează astfel de substanțe, cel puțin la nivelul Uniunii Europene piața drogurilor se diversifică, iar o mare parte dintre consumatori aleg să încerce și altceva în momentul în care substanța pe care o preferă nu este disponibilă, fenomen întâlnit în rândul drogurilor de laborator.
Și în privința infracțiunile legate de droguri, în ultimii 16 ani nivelul acestora s-a dublat la nivel de țară. Dacă în 2007 erau peste 500 de condamnați, în 2023 numărul condamnărilor a crescut la peste 1.200.
Potrivit legii: „Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”, după cum prevede Articolul 2 din Legea 143/2000 privind Combaterea Traficului și Consumului Ilicit de Droguri. Pot fi acordate și pedepse mai mari cu închisoarea dacă este vorba despre droguri de mare risc, adică de la 5 la 15 ani de închisoare sau chiar de la 10 până la 20 de ani de închisoare dacă infracțiunea legată de droguri a avut ca urmare moartea cuiva.
În Penitenciarul Timișoara, 80 de deținuți ispășesc pedepse pentru consum și trafic de droguri
Numai în anul 2023, în Timiș au fost condamnate pentru trafic de droguri 23 de persoane, iar pentru scoaterea sau aducerea sublstanțelor interzise în țară, alte 13 persoane.
„Văd în fiecare zi persoane, în penitenciar, care trăiesc adevărate drame. Oameni care nu mai au, poate, nimic în viață, care sunt departe de familie și de copii. Într-un fel sau altul, putem spune că și-au distrus viața. (…) Noi încercăm să ajungem la sufletul tinerilor prin cât mai multe metode și să le spunem că nu este bine să consume — să le arătăm alternative de a-și trăi viața frumos, departe de gratii”, a declarat comisarul-șef de poliție penitenciară Ramona Bană, director adjunct Reintegrare Socială din cadrul Penitenciarului Timișoara.
Pentru conștientizarea tinerilor asupra consecințelor infracțiunilor legate de droguri, Inspectoratul Județean de Poliție Timiș, în parteneriat cu Penitenciarul Timișoara, a lansat recent un proiect: un scurtmetraj despre riscul consumului de droguri în rândul tinerilor, intitulat „Drogurile, aripi de plumb”, care prezintă un episod din viața unui adolescent de liceu în urma căruia acesta ajunge să petreacă 15 ani în spatele gratiilor. Pe parcursul poveștii, tânărul intră în închisoare, anii trec, iar mama sa îndurerată așteaptă momentul în care el pășește afară de pe poarta închisorii. Anii au trecut, iar chipul mamei este brăzdat de riduri. Fața celui care era odată adolescent este, la ieșirea din închisoare, îmbătrânită.
Scurtmetrajul a avut un impact puternic. La premieră au participat mai mult de 200 de elevi de liceu, din clasele a IX-a și a X-a, de la licee din Timișoara și Timiș. Adolescenții au fost marcați de vizionarea filmului. O tânără ne-a mărturisit că i-au dat lacrimile în timpul proiecției, referindu-se la secvențele în care mama își vede fiul pentru prima dată în penitenciar. Dacă ar fi să se pună în locul personajului, adolescenta s-ar simți prost față de mama ei, care ar fi foarte rănită, și spune că nu ar putea să-i facă asta vreodată.
Dacă ar fi să le adreseze un mesaj celor de vârsta sa, tânăra ne-a povestit ceea ce tatăl ei obișnuia să-i spună mereu: „Dacă ești pus în situația de a alege între a face bine și a face rău, trebuie să alegi tot timpul să faci bine”.
Alți tineri ne-au mărturisit că li s-a făcut frică. Este și cazul unui elev care ne-a mărturisit că îl sperie perspectiva de a-și petrece următorii 15 sau 20 de ani în spatele gratiilor.
Au fost și voci din rândul profesorilor care au apreciat abordarea artistică a evenimentului. „A fost de impact și emoționant. A produs multă emoție. Eu am văzut o intersecție foarte faină dintre Poliția Română și metaforă, ceea ce este nemaipomenit”, ne-a mărturisit o profesoară.
„Din câte văd, subiectul prinde destul de bine. Tinerii sunt interesați să afle mai multe lucruri din culisele consumului de droguri. Cred că nu vrea nimeni să ajungă în această postură”, ne-a spus o spectatoare din sală.
Inițiativa a venit din partea Penitenciarului Timișoara, iar scenariul a fost dezvoltat de Alisa Roteliuc. De producția propriu-zisă s-au ocupat cei de la Asociația Timișoara Film Society.
„A durat mai mult organizarea. Au fost mai multe zile de filmare. Nu am avut repetiții. Am filmat în mai multe locații, inclusiv în penitenciarul Timișoara, într-un parc, am avut noroc că am cunoscut actori de la teatru care au adus și profesori de la Teatrul Național din Timișoara. Întregul proces de pregătire a durat două luni, iar filmările le-am terminat în două zile”, a precizat Ovidiu Roteliuc de la Asociația Timișoara Film Society.
Scurtmetrajul „Drogurile, Aripi de Plumb” are ca scop conștientizarea și prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor.
