În ultimele săptămâni, s-a tot vorbit în spațiul public autohton despre lipsa unei serioase justificări a anulării alegerilor prezidențiale, prin decizia Curții noastre Constituționale, din 6 decembrie 2024. Discuțiile și, mai apoi, disputele au fost stimulate de informațiile ajunse și la urechile noastre, a muritorilor de rând, legate de cine anume l-a sprijinit pe candidatul la prezidențiale dl C. Georgescu, de unde i-au fost plătite postările pe rețelele de socializare și cu ajutorul cui a reușit să capitalizeze un important surplus de voturi, care l-a dus în fruntea clasamentului în primul tur al alegerilor pentru desemnarea Președintelui României, organizat la 24 decembrie 2024. Se pare că liberalii nu sunt străini de toate acestea, iar informațiile legate de implicarea lor în paradoxalul succes electoral al dlui C. Georgescu au aruncat în derizoriu teza inițial acreditată, potrivit căreia rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, din noiembrie 2024, nu ar fi fost posibil fără intervenția ilegitimă a unor actori statali și non-statali, dușmănoși României și, în mod special, integrării ei în spațiul euro-atlantic.

Cred că este foarte clar pentru toată lumea că decizia judecătorilor constituționali de a anula alegerile prezidențiale, foarte aproape de momentul consumării turului II al acestor alegeri, s-a bazat pe raportul comunității naționale de informații, în conformitate cu care rezultatul primului tur de scrutin ar fi fost rezultatul unor intervenții externe ilegitime, ce ar fi viciat consimțământul electorilor, care, votând într-o însemnată pondere cu dl C. Georgescu, s-ar fi manifestat ca și cum ar fi fost victimele unor manopere frauduloase de convingere, respectiv ale unei seducții ori ale unui dol, incompatibile cu caracterul liber al alegerilor, astfel cum este acesta consacrat sub dispozițiile art. 2 alin. (1) din Constituție. Deloc lipsit de semnificație este totuși faptul că decizia de anulare a întregului proces electoral prezidențial, care ar fi trebuit să se încheie la 8 decembrie 2024, a fost luată cu votul unanim al celor 9 judecători ai Curții noastre Constituționale. Or, acești judecători: (i) nu puteau pune sub semnul întrebării raportul comunicat lor de către comunitatea de informații, fie și numai pentru că acest raport, fiind un document oficial, întocmit de o autoritate publică, se bucură de o prezumție de legalitate și, respectiv, de una de veridicitate, iar principiul cooperării loiale, incident la nivel inter-instituțional, dădea magistraților constituționali încrederea necesară, de care aceștia aveau nevoie, astfel încât să valorifice raportul transmis lor de către ofițerii de informații, în sensul reprodus prin decizia din 6 decembrie 2024; (ii) nu aveau cum să inițieze și nici să desfășoare, în mod direct și nemijlocit, cercetări proprii în privința informațiilor puse la dispoziția lor prin intermediul mai sus arătatului raport, pentru că, pe de-o parte, niciun magistrat nu se poate substitui unor ofițeri de informații, iar pe de altă parte, niciun magistrat nu are mijloacele tehnice necesare pentru a iniția și desfășura astfel de cercetări. În aceste condiții, ar trebui să fie clar pentru toată lumea că, în povestea legată de anularea alegerilor prezidențiale și de pretinsa lovitură dată candidatului C. Georgescu, vinovată nu este și nici nu poate fi Curtea Constituțională. Finalmente, niciun judecător — indiferent de instanța în care își desfășoară activitatea — nu poate soluționa dosarele ce-i sunt încredințate decât bazându-se, în exclusivitate, pe înscrisurile ce se găsesc între copertele acelor dosare (acte administrative, contracte, certificate, expertize, declarații ale martorilor audiați ș.a.m.d.). Un judecător nu poate soluționa dosarele ce-i sunt puse în față nici raportându-se la emisiunile de radio sau de televiziune, nici la postările de pe rețelele de socializare și nici la starea de spirit existentă în stradă, acolo unde pot avea loc manifestații, demonstrații ori chiar confruntări. Toate acestea sunt și trebuie să rămână irelevante pentru orice magistrat. Prin rândurile pe care le scriu, nu vreau să pozez în apărător al judecătorilor constituționali, dar sunt convins că, în privința deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, mai ales acestora nu le poate fi adus cel dintâi și cel mai sever reproș. Briganzii trebuie căutați în altă parte!

Dacă Decizia Curții din 6 decembrie 2024, de anulare a alegerilor prezidențiale, reprezintă rezultatul unei erori provocate, în care, în mod ilegitim, judecătorii constituționali ar fi fost aruncați, cei care se fac vinovați de intenționata amăgire a celor nouă magistrați trebuie să răspundă. Cu funcțiile și, dacă este nevoie, cu libertatea. Pentru că fapta lor — sub rezerva de a fi dovedită! — a adus un imens prejudiciu de imagine Curții Constituționale. A compromis locul și rolul Curții în sistemul instituțional al Statului Român. A spulberat probitatea celor nouă judecători. Și a pus sub un serios semn de întrebare caracterul democratic-reprezentativ al regimului politic din România. Ne vor trebui foarte mulți ani pentru a reclădi încrederea Națiunii în corectitudinea alegerilor și, în mod special, a celor prezidențiale, care — s-o recunoaștem! — sunt, pentru români, cele mai importante alegeri. În deplin respect pentru principiul consecvenței, decizia de anulare a alegerilor prezidențiale va obliga Curtea Constituțională să invalideze viitoarea candidatură a dlui C. Georgescu, care, în logica celor decise la 6 decembrie 2024, pare a fi beneficiarul categoric al mijloacelor frauduloase utilizate în captarea ilicită a consimțământului unui impresionant număr de electori. Numai că acest principiu al consecvenței riscă să fie aruncat în derizoriu dacă se dovedește că raportul comunității de informații (care vorbea despre implicarea, în alegerile prezidențiale din toamna anului trecut, a unor actori statali și non-statali inamicali) nu este altceva decât un document întocmit pro causa, ce conține informații neadevărate ori nedocumentate. Într-o astfel de situație, Curtea Constituțională nu va putea anula eventuala candidatură a dlui C. Georgescu la viitoarele alegeri prezidențiale. Pentru că, dacă ar face-o, ar deveni complicea celor care, prin ticluita lor poveste, au aruncat țara în actuala situație. Una hilară și periculoasă, în egală măsură, care nu mai are nici cea mai mică legătură cu specificul unui veritabil stat de drept.