Un tată din Timiș a rămas, de aproape un an, fără fetițele lui. În urma unor probleme personale, serviciile sociale i-au luat cele două copile, ajunse acum aproape de vârsta adolescenței. Omul a rămas fără fiicele lui din aprilie anul trecut. În cele ce urmează îi vom prezenta cazul, conform relatărilor avocatei timișoreanului. Avem deopotrivă spusele tatălui și perspectiva serviciilor sociale, care au considerat de cuviință că acest caz necesită atenție, intervenind în situația personală a părintelui prin instituirea măsurii plasamentului de urgență. Tatăl acuză serviciile sociale că i-au luat pe nedrept copiii.

Adrian are 56 de ani și este divorțat. Are doi copii, o fetiță de 10 ani și una de 13 ani. În ultimii ani, Adrian și-a crescut singur cele două fiice, mama fiind neimplicată în creșterea celor două fetițe. Părinte singur fiind, bărbatul lucrează ca vânzător la o benzinărie. Obișnuia să lucreze în ture de 12 ore și să aibă libere 24. Cele două copile rămâneau singure acasă, iar acestea erau uneori nevoite să gătească sau să-și încălzească mâncarea, să se trezească, să se îmbrace și să se ducă la școală. Uneori, cele două fete rămâneau noaptea nesupravegheate, pentru că tatăl era plecat la lucru. Tatăl spune că noaptea fetele petreceau timp pe telefon și se culcau la ore târzii. În consecință, dimineața se ruga de ele să se trezească, să se îmbrace și să meargă la școală. Acesta nu le pregătea pachețel celor două fiice, așa că le dădea fetelor bani să-și cumpere de mâncare.

Fetele se duceau uneori neîngrijite la școală, cu hainele murdare, pentru că cea mare nu prea avea timp să le pună la spălat. Tatăl mai menționează că, deși fetele aveau o mulțime de haine bune, aveau câteva piese de îmbrăcăminte preferate și pe acelea obișnuiau să le poarte, chiar dacă erau spălate mai rar.

Părinții fetelor au divorțat în urmă cu cinci ani. De atunci și până când au fost luate de serviciile sociale, fata cea mare a primit rolul de a-și îngriji surioara cu doi ani mai mică și de a se ocupa de curățenie, mâncare etc. Tot ea era cea care-o lua de la școală pe sora ei.

Fetele au fost luate din custodia tatălui

Tatăl ne-a mărturisit că-i este dor de fetițele lui și-și amintește ziua de 25 aprilie 2024 ca și cum ar fost ieri. A venit acasă din schimbul de noapte de la benzinărie. Era în jurul orei 7 dimineața și dormea. De aproape un an este singur și mărturisește că nu se simte foarte bine fără copii lui.

„Nu mai mănânc cum trebuie, parcă nu mai are niciun sens… Tare mi-e greu, nu mai pot. Mă simt de parcă mi-au luat mâinile și picioarele. Am zis la fel și când mi le-au luat pe fete și apoi m-au dus pe Văcărescu (n.r. — Clinica de Psihiatrie „Eduard Pamfil”). Păi eu eram de Psihiatrie? Eram șocat! Să vină dimineața șapte jandarmi? Dormeam, că am venit de la lucru, din schimbul de noapte, și când m-am trezit erau șapte jandarmi lângă mine. M-am speriat. Oricine se sperie. Ce am făcut eu să vină să mi le ia așa? Nu m-au lăsat nici să vorbesc cu ele, să le spun cu ce să se îmbrace. Mi le-au luat pur și simplu, eu n-am mai putut să vorbesc cu ele”, își amintește tatăl.

Tatăl spune că, timp de cinci luni, nu a putut afla ce se întâmplă cu fetițele lui. Autoritățile au refuzat să-i ofere detalii pentru că era o anchetă în desfășurare. Inițial, o parte din acuzații îl incriminau și pe tată.

„Responsabilul de caz din cadrul Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara a propus luarea unei măsuri de protecție specială asupra minorelor (…) deoarece se află într-o situație de risc iminent printr-o suspiciune de abuz sexual, de abuz/violență fizică și psiho-emoțională, neglijare vizibilă și accentuată din partea tatălui”, se arată în datele din dosar, potrivit constatării autorităților.

De la ce a început totul?

„De la niște mesaje pe un grup de internet, cu un tânăr trecut de 18 ani, care a devenit agresiv”, spune tatăl. Potrivit dosarului, însă, povestea este mult mai complexă, intrând în atenția DIICOT prin intermediul consilierilor școlari de la unitatea de învățământ. Potrivit autorităților, fata cea mare a fost victimă a traficului de minori.

În primăvara anului 2023, sora cea mare s-a împrietenit pe TikTok cu un anume Mădălin din Hunedoara. Așa-zisul Mădălin era un tânăr de 19 ani, care interacționa cu minore sub un nume fals. Tânărul le cerea numărul de Whatsapp mai multor fete și vorbea cu fetele prin apel video. Ulterior, acesta le introducea într-un grup numit „baby girls”, acolo unde acesta posta poze nud pe care le cerea fetelor din grupul de Whatssup.

Potrivit dosarului de la autorități, doar fata cea mare a fost implicată. Minora avea la acea vreme 12 ani. Atunci când fetele refuzau să trimită fotografii cu ele, tânărul încerca fie să le determine să facă acest lucru, fie să le amenințe. Tatăl ne-a spus că fata l-a întrebat, la un moment dat, ce să facă și acesta a îndrumat-o să-i dea block. Speriindu-se de amenințările presupusului Mădălin, fata s-a adresat consilierilor școlari, iar de acolo DIICOT a intrat pe fir, copila de 12 ani fiind audiată.

O săptămână mai târziu, reprezentanți ai serviciilor sociale au mers în control acasă la tatăl fetelor, ajungând la concluzia că minorele nu se află în situație de risc. Acesta a primit varianta ca sora mai mare să fie inclusă într-un program de consiliere psihologică. Tatăl a refuzat, spunând că fata beneficia deja de consiliere în cadrul unei asociații private, care lucrează cu copii care provin din familii abuzive.

Care era atmosfera în casa familiei

După toată tărășenia cu presupusul Mădălin, tânărul de 19 ani, atmosfera din casă s-a schimbat. Tatăl s-a distanțat (mental) de cele două copile, potrivit informațiilor din dosar.

În general, fetele îl supărau pe tată, iar acesta reacționa urât. Mezina scăpa ușor, singura pedeapsă pentru ea fiind interzicerea de a ieși din casă în ziua respectivă. Se întâmpla când se certa cu sora ei. Fiica cea mare era țapul ispășitor al familiei, fiind blamată dacă nu-și îndeplinea atribuțiile casnice. Aceasta are o fire mai rebelă. Obișnuia să petreacă mai mult timp cu prietenii. Mezina este o fire mai retrasă, afișând față de străini un comportament introvertit.

Aflate în custodia DGASPC, ambele au beneficiat de consiliere, fiind apoi pusă pe masă măsura plasamentului la un asistent maternal.

Avocata acuză instituția de nereguli

Carmen Obârșanu reclamă faptul că DGASPC a impus măsura plasamentului de urgență în mod abuziv. Ea consideră că fetele au fost și mai mult afectate de această măsură pentru că au fost luate din brațele părintelui, fiind pur și simplu bulversate. Aceasta mai reclamă și faptul că fetele se aflau în centru și consideră că cele două fetițe vor să se întoarcă acasă, după cum au menționat chiar ele în luna iulie, în cadrul unei conversații cu avocata.

Inițial, fetele au dat semne de ambivalență cu privire la întoarcerea acasă, apoi și-au exprimat acordul, manifestându-și dorința de a se întoarce la tatăl lor.

Tatăl a cerut ca fetițele să meargă acasă măcar de sărbători

Fetele nu au fost lăsate de instanță să meargă acasă în perioada sărbătorilor de iarnă, deși au trecut mai bine de opt luni de când copilele au fost supuse măsurii plasamentului de urgență, iar dosarul acuzațiilor privind suspiciunea de abuz de natură sexuală din partea tatălui a fost clasat.

Chiar și la zece luni după ce fetele au intrat în custodia DGASPC, instanța nu le-a plasat încă, propriu-zis, nici la asistent maternal, nici nu le-a lăsat să se întoarcă la tatăl lor, magistrații „apreciind că, momentan, reintegrarea nu este în interesul minorelor”. Așadar, fetele nu au mers acasă de sărbători.

Soarta fetelor a fost decisă marți la tribunal

O altă înfățișare în fața magistraților s-a desfășurat marți, 14 ianuarie. De această dată cele două fete au fost audiate pe rând de judecător. Tatăl a așteptat pe hol, cu mari emoții. După ce ambele surori au ieșit pe holul Tribunalului, tatăl a stat de vorbă cu cele două minute bune, fiind supravegheat de responsabilele din partea DGASPC. Judecătorii au deliberat preț de o oră, iar fetele au plecat până să fie dat verdictul. În cele din urmă, instanța a decis, iar cele două micuțe s-au reîntors la tatăl lor.

„Procurorul a cerut respingerea apelului nostru, iar cele două fete ar fi urmat să meargă în plasament la asistenta maternală. DGASPC nu a oferit motive care să justifice luarea copilelor”, a fost de părere avocata.

Procedura oficială, „ca la carte”

Pentru a ne lămuri cu privire la caz, am încercat să luăm legătura cu directoarea instituției, Monica Trușcă. Aceasta însă a refuzat să ofere declarații oficiale, dat am primit răspuns din partea instituției.

„În conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu procedurile de lucru interne, în urma sesizării/autosesizării cu privire la un astfel de caz, prima etapă este reprezentată de verificarea în teren a cazului, iar dacă situaţia nu este una de risc iminent, cazul este referit spre monitorizare primăriei de domiciliu, în vederea prevenirii separării copiilor de familie concomitent cu asigurarea serviciilor necesare. Aşa s-a procedat şi în cazul menţionat de dumneavoastră, interesul nostru fiind acela de a sprijini familia în vederea menţinerii copiilor în familie, măsura instituirii plasamentului în regim de urgenţă fiind ultima alternativă, în cazul în care, în urma monitorizărilor, se constată că nu s-a îmbunătăţit nimic în situaţia copiilor.

Măsurile de protecţie specială sunt dispuse conform legislaţiei în vigoare, respectiv în baza Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul menţionat de dumneavoastră, minorele au fost preluate în regim de urgenţă în baza unei ordonanţe preşedinţiale, dat fiind faptul că minorele se aflau în situaţie de risc iminent prin suspiciunea de abuz/violenţă fizică şi psiho-emoţională, neglijare vizibilă şi accentuată din partea tatălui, iar pentru una dintre minore a existat şi suspiciunea de abuz sexual din partea tatălui. Mama minorelor a prezentat dezinteres în ceea ce priveşte creşterea, îngrijirea şi educarea minorelor. Suspiciunea de abuz sexual a fost instrumentată și referită inițial către DGASPC Timiș de către Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane.

Precizăm că şi alte instituţii, respectiv Direcţia de Asistenţă Socială a Municipiului Timişoara şi unitatea de învăţămȃnt la care erau înscrise minorele, au sesizat DGASPC Timiş cu privire la faptul că mediul familial al minorelor nu oferă acestora posibilitatea de a se dezvolta corespunzător vȃrstei şi nevoilor specifice acestora.

Pentru că fetițele au fost date înapoi tatălui, familia va fi monitorizată timp de doi ani

DGASPC Timiş va solicita serviciului public de asistenţă socială (SPAS) din cadrul primăriei de domiciliu monitorizarea situaţiei copiilor. SPAS are, potrivit legii, obligaţia de a urmări evoluţia dezvoltării copilului, precum şi modul în care părinţii îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copil, întocmind rapoarte trimestriale, pe o perioadă de minimum doi ani, pe care le transmite către DGASPC Timiş”, s-a arătat în răspunsul oficial dat de instituție.

De trei luni, tatăl și-a schimbat programul de lucru la opt ore. Adrian a mărturisit că timpul petrecut de micuțe la centru este o lecție, atât pentru el, cât și pentru fiicele lui.

Atunci când copiii devin mult prea responsabili

Pentru a crea o imagine de ansamblu asupra modului de dezvoltare al adolescenților, am luat legătura cu Daniel Drăgulescu, psihoterapeut și psiholog clinician.

Acesta a vorbit despre fenomenul parentificării, adică delegarea responsabilităților parentale asupra copiilor, dar și impactul acestei responsabilități aspura dezvoltării adolescenților

O «cultură» care adesea este trecută cu vederea

Parentificarea este un fenomen care apare atunci când unui copil i se cere, explicit sau implicit, să își asume responsabilitățile unui adult. Putem vorbi despre preluarea responsabilităților emoționale (de exemplu, oferirea de suport emoțional) sau chiar a responsabilităților pragmatice (de exemplu, îngrijirea fraților mai mici). Pe scurt, este o inversare a rolurilor între părinte și copil. De obicei, parentificarea apare atunci când părinții nu își mai pot îndeplini rolul, din cauze precum dependențe, probleme de sănătate mintală sau fizică, divorț, doliu sau altele…

„Parentificarea poate avea un efect negativ, de lungă durată, asupra dezvoltării copilului. Aceasta poate afecta dezvoltarea emoțională a copilului, poate contribui la dificultăți în viitoarele relații, poate afecta performanța școlară și academică a copilului și poate crește vulnerabilitatea acestuia față de probleme de sănătate mintală”, este de părere psihoterapeutul Daniel Drăgulescu, amintitnd numeroase studii realizate de cercetători străini, în ultimii 30 de ani.

Pe scurt, psihoterapeutul spune că efectul parentificării contribuie mai degrabă la dezvoltarea unei personalități hiper-responsabile, compliante, supuse și cu tendințe de sacrificiu de sine. Totuși, în unele situații, este posibil ca parentificarea să contribuie la dezvoltarea unui comportament teribilist. Legătura dintre cele două, deși indirectă, poate fi descrisă astfel:

— Copiii parentificați își asumă un nivel ridicat de responsabilitate emoțională, ceea ce poate genera resentimente și frustrări. În adolescență, aceste emoții pot exploda sub forma comportamentelor teribiliste, văzute ca o încercare de a scăpa de presiune, potrivit unui studiu publicat de cercetătorul american Gregory Jurkovic în 1997.

— Copiii parentificați pot resimți o tensiune între rolul de adult asumat prematur și dorința de a explora libertatea specifică copilăriei. În acest context, comportamentele teribiliste pot fi interpretate ca o manifestare a nevoii de a recâștiga autonomia pierdută, potrivit unui studiu publicat în 2015 de o echipă de cercetare, condusă de academiciana Katarzyna Schier.

Lipsa sprijinului emoțional poate contribui la apariția teribilismului ca formă de protest împotriva mediului familial neglijent sau abuziv, potrivit unui alt studiu publicat în 2012, semnat de Hooper.

Întrebat despre violența fizică sau psihică, fenomen regăsit adesea în familii, psihoterapeutul spune că aceasta nu reprezintă în nicun caz o soluție pentru a disciplina copilul.

„Astfel de strategii de disciplinare pot avea numeroase consecințe negative asupra copilului. Strategii alternative de parenting, care au un efect benefic asupra dezvoltării copilului, includ: stabilirea unor reguli clare și impuse consecvent, oferirea de suport emoțional, utilizarea întăririi pozitive (recompensarea unui comportament dezirabil), comunicarea deschisă și, eventual, aplicarea unor strategii punitive blânde, precum metoda time-out”, este de părere Daniel Drăgulescu, psihoterapeut în cadrul MindPower Clinic.

De asemenea, acesta a mai menționat că utilizarea nesupravegheată a platformelor de social media îi poate expune pe copii la pericole

„Cyberbullying, expunerea la conținut inadecvat vârstei, dependența de platformele digitale și chiar la o înțelegere distorsionată a realității. De exemplu, standardele nerealiste de frumusețe promovate pe rețelele sociale pot avea un efect negativ asupra stimei de sine a copilului și pot contribui la dezvoltarea unor tulburări psihologice, precum tulburările alimentare”, spune psihoterapeutul Daniel Drăgulescu, amintind un studiu publicat în 2015 de cercetătoarea franceză Jasmine Fardouly.