În orașul de pe Bega s-a aprins badnjakul în această seară, exemplul perfect de europenism rafinat, cum zic gurile bune, datorită multitudinii de minorități ce locuiesc aici, printre care și sârbii, firește.
Aceștia au sărbătorit Ajunul Crăciunului pe rit vechi în Curtea Catedralei Sârbe din Piața Unirii bucurându-se de căldura focului și de mirosul emanat de stejar. Preoții au ținut o slujbă specială în interiorul bisericii care s-a încheiat în curtea plină de enoriași odată cu stingerea focului.
,,Aprinderea stejarului din această seară pentru mine reprezintă bunăstare, venirea unui nou an mai bun”, a descris o femeie bucuria de lua parte la sărbătorirea Ajunului Crăciunului.
,, Sărbătorim de două ori Crăciunul, deci întindem de două ori masa. Soțul e sârb, așa că sărbătoresc și pentru el”, ne-a destăinuit o altă doamnă.
Aprinderea badnjakului, sau a stejarului, este o tradiție veche a sârbilor și reprezintă arderea păcatelor și înălțarea spre Lumină. Dacă flăcările se înalță tot mai mult către cer se spune că Dumnezeu este mai îndurător cu toate creaturile Sale de pe Pământ. Alții vorbesc despre acest proces că depinde de starea vremii, anume cum e în seara respectivă vremea de afară. Cu cât flăcările se întețesc mai tare, cu atât anul va fi cu roade bogate, iar dacă mai bate și vântul totul va fi de bun augur.
Azi 6 ianuarie, Timișoara a sărbătorit Boboteaza, totodată, la ceas de seară a mai celebrat unul din momentele mult așteptate de sârbii de aici : arderea stejarului din Ajun de Crăciun pe tradiție veche. Aceste evenimente de o importanță majoră au avut parte de o vreme neasemuit de frumoasă, chiar cu un aer de primăvară.
,,Sărbătorim, sărbătorim! Noi credem că va fi un an bogat, având în vedere flăcările mari care au fost. Sperăm ca fi un an bun”, a adăugat o doamnă cu zâmbetul pe buze.
,,Noi avem o zicală: Cu cât mai multe scântei ies din foc, cu atât mai multe bucurii vor fi în acel an.” a exclamat fericit, Sasha, un participant la minunata sărbătoare.
Prăjitura cu bănuț norocos, tradiția culinară a ortodocșilor de rit vechi de Crăciun, e nelipsită de pe masa festivă.
,,Facem masă mare mâine, iar cine găsește banul din prăjitură, se zice că acela e norocos pe tot parcursul anului.”
Sârbii vor petrece alături de familie, prieteni timp de trei zile, după care vor începe noi pregătiri pentru Revelionul din 14 ianuarie.
Banatul ne arată, cum de ani buni ne-a obișnuit, ce frumoși sunt oamenii de aici, ce datini și tradiții interesante încă se păstrează. În regiune trăiesc 19 etnii.
La urma-urmelor, ceea ce face atât de specială zona de Vest a României este tocmai împletirea calmă, încântătoare, a minorităților sale etnice.
Georgiana Săpunaru
