Universitățile din România și sistemul național de cercetare vor trece printr-un proces de „mică reformă”, anunță noul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David, într-un interviu acordat Edupedu.ro a doua zi după învestirea în noua funcție. „Vom iniția reorganizarea arhitecturii mediului academic românesc, implementând legislația națională care permite și cere universităților să-și definească misiunea academică (educație; educație și cercetare; educație și cercetare avansată) cu impact asupra indicatorilor de evaluare și să încurajăm apoi concentrări academice, pe bază voluntară și cu stimulare financiară”, a declarat Daniel David.

„Reanalizarea formării profesorilor în universități, pentru a accentua utilizarea de către aceștia a tehnicilor de predare/învățare bazate pe dovezi” este de asemenea unul dintre obiectivele pe termen scurt anunțate de Daniel David, pentru Edupedu.ro.

„Țintim tot o «mică reformă» de regândire a arhitecturii sistemului național de cercetare, prin încheierea demersului inițiat prin legea care reglementează reducerea gradului de fragmentare a sistemului de cercetare din România prin stimularea colaborării între organizațiile de cercetare și finanțarea acestora în raport cu performanțele academice obținute”, a afirmat noul ministru.

„Vremurile sociopolitice pe care le trăim nu sunt obișnuite. Suntem într-o perioadă complicată în care oricine are ceva de oferit nu are voie să refuze. Văd o țară polarizată, gata să-și forțeze coeziunea și țesutul social, aruncându-se în haosul iraționalității”, afirmă Daniel David care de luni, 23 decembrie 2024, conduce portofoliile Educației și Cercetării, reunite în același minister. Oficialul avertizează că cea care conferă bunăstare României este cunoașterea, care „se generează prin știință (cercetare) și se diseminează în mintea oamenilor prin educație de calitate”.

Noul ministru anunță în interviul acordat Edupedu.ro că „vom avea demersuri care să încurajeze comunitățile academice să devină vectori ai alfabetizării științifice și democratice în societate”.

Prima parte a interviului acordat de noul ministru al Educației, Daniel David, pentru Edupedu.ro:

Rep: Cum a ajuns la dvs propunerea de a fi ministru al Educației? A existat vreo condiție pe care ați pus-o, atunci când Ilie Bolojan v-a întrebat dacă vreți să fiți ministru al Educației și Cercetării?
Daniel David: În 2005 m-am întors în țară după mai mulți ani petrecuți în SUA și am asumat poziția de consilier pentru cercetare-dezvoltare-inovare al ministrului de atunci [ministrul Mircea Miclea – N.Red.]. După aceea, am evitat pozițiile de conducere cu coloratură politică, atât la nivel național, cât și la nivel local, cu mici excepții punctuale, pentru că cereau un angajament major, pe care nu eram dispus atunci să-l dau în dauna academicului. Acum, însă, vremurile sociopolitice pe care le trăim nu sunt obișnuite. Suntem într-o perioadă complicată în care oricine are ceva de oferit nu are voie să refuze. Văd o țară polarizată, gata să-și forțeze coeziunea și țesutul social, aruncându-se în haosul iraționalității. Eu cred într-o Românie euroatlantică pentru toți, bazată pe cunoașterea care ne conferă bunăstarea prin dezvoltare, coeziune și securitate. Cunoașterea se generează prin știință (cercetare) și se diseminează în mintea oamenilor prin educație de calitate! Așadar, educația și cercetarea sunt fundamentale pentru o țară normală și modernă și, de aceea, pentru mine era important ca educația și cercetarea să fie reunite pentru a face sens și avea impact mai puternic în societate și asumate ca prioritatea cheie a guvernării. Și asta s-a întâmplat! Probabil că noul președinte PNL, domnul Ilie Bolojan, care are aceeași viziune a unei Românii euroatlantice și a rolului educației/științei, a considerat că, prin prisma realizărilor și angajamentelor mele publice în această direcție, pot face acest lucru la modul serios.

Rep: Vă înscrieți în PNL, pe modelul Ligia Deca? Vi s-a propus?
Daniel David: Eu am fost propus de PNL ca specialist – mai precis de președintele Ilie Bolojan și liberalii clujeni, iar apoi de structurile PNL –, apoi susținut de coaliția guvernamentală, iar în timpul audierilor, chiar și de parlamentari din celelalte partide parlamentare. Deși, așa cum am mai spus, opțiunea mea este de centru-dreapta (mai ales pe linia excelenței/meritocrației), în educație (sănătate/muncă/mediu) am și înțelegeri de stânga (mai ales pe linia incluziunii). Nu mi s-a pus condiția de a deveni membru PNL pentru susținere. Nu m-aș înscrie acum pentru că eu iau foarte în serios calitatea de membru undeva (chiar într-un partid), iar în acest moment nu aș avea resurse pentru a fi un bun membru de partid. De fapt, am acceptat invitația și pentru că am văzut în PNL un partid responsabil și modern care își promovează membrii, dar și specialiștii care nu fac neapărat parte din partid, dar pot face lucruri bune pentru țară.

Rep: La începutul lunii, în contextul rezultatelor electorale și al intervenției Curții Constituționale, vă întrebați: „Cine s-ar fi așteptat ca în secolul XXI să ne petrecem timpul în preajma sărbătorilor de iarnă apărând România euroatlantică de România bizară!?”. Acum avem un președinte care nu se știe în ce temei rămâne la Cotroceni, avem un premier care a fost doborât în alegeri după ce și-a dus partidul la cel mai slab scor electoral, avem propus candidat la președinție pe unul dintre liderii USL implicați în puciul din 2012. Faceți parte dintr-un guvern normal, într-o ordine normală a lucrurilor, sau este o guvernare tot bizară, chit că în alt sens decât cel pe care l-ați exprimat atunci? Ce este euroatlantic, prin valoare și temei democratic, în guvernarea din care faceți parte acum?
Daniel David: Vremurile nu sunt normale nici în țară, unde avem situația de tranziție la noile alegeri prezidențiale, nici la nivel mondial, unde ne confruntăm cu războaie și schimbări în instituțiile democratice internaționale. Angajamentul pentru dezvoltarea României în cadrul Uniunii Europene și NATO și pentru parteneriatul strategic cu SUA reprezintă caracteristica euroatlantică a acestui guvern. Situația în care suntem nu mai este una în care se luptă diverse perspective euroatlantice între ele (de la stânga la centru până la dreapta și suveranism european), ci avem o provocare a unei paradigme izolaționiste, antiștiință și cu accente de pseudoreligie. Sincer spus, eu am acceptat să intru în acest guvern pentru a întări România euroatlantică!

Rep: Cum vă propuneți să reorganizați Ministerul Educației, o instituție masivă cu 600 de angajați, percepută drept ineficientă, birocratică, cu foarte multe posturi pe care sunt delegați oameni din teritoriu din cauza neorganizării concursurilor, mai ales pentru funcțiile-cheie precum cele de inspectori de specialitate și directori de direcții, de o lungă perioadă de timp?
Daniel David: Îmi place să cred că sunt un om serios, rațional și realist și nu vreau să creez iluzii sau așteptători nerealiste. Prima etapă a prezenței mele la minister, până imediat după alegerile prezidențiale, va fi focalizată astfel:

1. Transversal trebuie să asigurăm:
   a. Funcționare normală a sistemelor preuniversitare (ex. creșe/grădinițe/școli), universitare (ex. universități) și de cercetare științifică (ex. unități CDI), continuând și proiectele aflate în derulare.
   b. Implementarea strategică a „Programului de Guvernare”, propus de Guvern și adoptat de Parlament.
   c. Dezvoltarea înțeleaptă prin implementarea actelor subsecvente noii legislați din cele trei domenii: preuniversitar, universitar și cercetare. Sincer și direct spus, în această fază nu-mi propun să schimb legile tocmai adoptate (decât, evident, dacă voi vedea lucruri grave care ne afectează funcționarea), ci să adoptăm actele subsecvente cerute de aceste, care să maximizeze în contextul permis de aceste legi sincronizarea cu cele mai bune practici europene/internaționale.
   d. Asigurarea unui buget care să acopere nevoile de funcționare existente și noile angajamente din „Programul de Guvernare”, țintind mereu spre angajamentul de 15% din bugetul general consolidat la educație și 1% din PIB la cercetare, inclusiv la o sinergie între salarizarea din mediul educațional cu cea din sănătate.
2. În zona de învățământ superior:
   a. Într-o „mica reformă” vom iniția reorganizarea arhitecturii mediului academic românesc, implementând legislația națională care permite și cere universităților să-și definească misiunea academică (educație; educație și cercetare; educație și cercetare avansată) cu impact asupra indicatorilor de evaluare și să încurajăm apoi concentrări academice, pe bază voluntară și cu stimulare financiară. Acest lucru este prins de altfel și în „Programul de Guvernare” și va stimula impactul universităților în societate (inclusiv legătura cu piața muncii și comunitatea în care se află universitatea) și vizibilitatea la nivel internațional.
   b. Tot aici, vom avea demersuri care să încurajeze comunitățile academice să devină vectori ai alfabetizării științifice și democratice în societate. Mizez pe flexibilitatea normelor universitare care, pe lângă activitățile clasice de educație și cercetare, permit acum (prin lege) și acțiuni de relație cu societatea, și pe angajamentul și responsabilitatea studenților.
   c. Reanalizarea formării profesorilor în universități, pentru a accentua utilizarea de către aceștia a tehnicilor de predare/învățare bazate pe dovezi.

Sursa: https://www.g4media.ro/