Prima ediţie a Zilelor Culturale ale Germanilor din Banat aduce în Timişoara, în perioada 4 – 6 octombrie, manifestări care promovează valorile culturale şi tradiţiile acestei etnii, de la muzică şi dans, până la specialităţile gastronomiei.
„În Timiş sunt mai puţini şvabi decât altădată, dar mai mulţi decât în judeţele vecine Caraş-Severin şi Arad. La această primă ediţie aducem zestrea noastră culturală: dansurile, porturile populare, gastronomia, dar avem şi muzică germană pentru tineret. Astăzi, ne-au mai rămas fărşangul de la intrarea în Postul Paştilor şi kirvaiul (sărbătoare care însoţeşte hramul unei biserici) ca sărbătorile colective cele mai cunoscute. În Timişoara nu mai avem kirvai, dar tradiţia se păstrează în aproape toate localităţile din judeţ. Peste vară avem foarte multe kirvaiuri, iar ultimul kirvai din anul acesta va fi pe 19 octombrie la Liebling şi pe 20 la Charlotenburg. Acestea nu mai sunt la câte o dată fixă, ci se leagă şi de posibilităţile celor plecaţi în Germania să vină, mai ales în perioadele de concedii. Ca tradiţii culinare venim cu Schweinhaxen (ciolan de purcel cu varză), tipic german, şniţel, zupa de găină cu tăiţei. Tradiţională este şi Krautsuppe, dar de Anul Nou. Pregătirea supei Kraut presupune un adevărat ritual, pentru că toată casa se umple de oale, vreo patru, în care fierbem separat carnea de porc, de vită, de curcan, afumătura (cârnaţi) şi separat zarzavaturile. Şi varză murată. Apoi le amestecăm (…). Ca desert, avem Kaiserschmarrn (clătită), ştrudele cu mere, cu dovleac sau cu varză”, a declarat, pentru AGERPRES, Beatrix Ferencz-Gross, organizatoarea evenimentului.
Din tradiţiile de odinioară, Beatrix Ferencz-Gross spune că azi au rămas bucuria să se revedea cu toţii la kirvai, când întreaga comunitate din localitate sărbătoreşte împreună cu şvabii: români, nemţi, sârbi, alte etnii.
„Ne-a rămas, ca tradiţie în Banat, ordinea nemţească în administraţie, dar mai ales punctualitatea: ceasul de pe turla bisericii, în cele patru puncte cardinale, ca să vadă toată lumea. Copiii din sat, indiferent de naţie, ştiau toate limbile din comunitate: nemţeşte, româneşte, ungureşte, sârbeşte. Avem şi muzee, cel mai cunoscut este ‘ Ştefan Jager’ din Jimbolia, dar şi în Lenauheim”, spune Beatrix Ferencz-Gross.
Deschiderea Zilelor Culturale ale Germanilor din Banat a aparţinut muzicii camerale, cu un fragment din opereta „Silvia” de Emmerich Kalman, sub conducerea dirijorală a lui Andreas Schein.
După-amiaza a fost dedicată muzicii compozitorilor bănăţeni şi ariilor celebre din operele compozitorului Franz Lehar. A concenrtat ansamblul „Lehar” din Munchen condus de organistul bănăţean Franz Metz.
Sâmbătă, de la ora 16,00, în Piaţa Libertăţii au intrat membrii Asociaţiei Reconstituiri Istorice cu costumele lor de pe vremea habsburgică, apoi au urmat concerte de muzică diversă: medievală, rock, jazz în interpretarea unor artişti din Banat.
Duminică a fost ziua dedicată tradiţiilor costumelor şi muzicii populare germane. Începând cu ora 11,00, a avut loc parada costumelor populare însoţite de muzica de fanfară dansuri populare germane pe scena din Piaţa Libertăţii. Seara s-a încheiat cu concertul formaţiei de şvabi dunăreni Tornado din Pecs.
Pe toată perioada de desfăşurare a evenimentelor, în Piaţa Libertăţii au fost montate standuri cu specialităţi culinare specifice germanilor din Banat.
Sursa: https://www.agerpres.ro
