În cadrul workshop-ului, care a avut loc, marți, la UVT pentru dezbaterea proiectului Dezvoltare urbană pe axa Arad-Timișoara, au participat diferiți reprezentați ai autorităților locale și centrale, ai mediului de afaceri și a instituțiilor academice internaționale.
Evenimentul a avut loc în cadrul ERMAS 2016 – Conferința Științifică Anuală a Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate. Aflată la a treia ediție și organizată în acest an de Universitatea de Vest din Timișoara, prin Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor, seria de conferințe ERMAS a fost premiată în 2015 în cadrul Galei Foreign Policy România Top 100: Oameni și idei care mișcă România.
Argumentele care vin în susținerea acestei dezvoltări urbane presupun: un pol urban de anvergură necesar în centrul triunghiului București-Belgrad-Budapesta; studii favorabile polului în ceea ce privește conectivitatea internațională, inclusiv cea aeriană, ce pot fi valorificate; rezultate economice foarte bune ale celor două municipii, sinergii posibile; competiție puternică cu alte municipii din țară și străinătate.
Viziunea proiectului implementat ilustrează prosperitatea și dezvoltarea celor două municipii, astfel: ”Împreună, două mari orașe cosmopolite Arad și Timișoara, pentru o nouă Metropolă Europeană competitivă, în vestul țării. Un model multipolar de dezvoltare integrată, axat pe performanță și specializare inteligentă, capabil să valorifice oportunitățile și să genereze standarde ridicate de trai, prosperitate și competitivitate internațională”, susțin cei care au implementat proiectul.
Reprezentanții proiectului de mare anvergură au inclus și dezideratele, care vizează cele două municipii. Primordiale în acest context sunt dezvoltarea unitară și accelerată a municipiilor și a zonelor lor periurbane, precum și anumite demersuri comune la fel de importante ca și scopul în sine. Un exemplu concret în acest caz poate fi ajutorul municipiului Arad, pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii, a municpiului Timișoara.
Primarii Nicolae Robu, reprezentantul municipiului Timișoara și Gheorghe Falcă, reprezentantul orașului Arad susțin cu tărie acest proiect și menționează importanța acestuia.
”Astăzi trebuie să fim foarte realiști. Din punctul meu de vedere nu ne-am programat corect viitorul. Astfel am ajuns să dăm cu capul de tavan. Acum trebuie să spargem și să trecem de acest tavan cu o viteză mai mare, în sus. Societatea românească este astăzi în ”zodia” neîncrederii. Există neîncredere față de stat, față de instituțiile acestuia și neîncredere între oameni. Cum putem întoarce această neîncredere? Prin viziune, proiecte, iar apoi prin materializarea lor. Eu unul am militat foarte mult, imediat după anul 2004, ca autostrada să fie pe ruta: Nădlac-Timișoara-Deva. Foarte mulți spuneau atunci că eu voiam să mut autostrada în direcția Nădlac-Arad-Deva. Momentul în care s-a implementat ruta corectă, care leagă Aradul de Timișoara, mi-a dat perspectiva de ”a gândi împreună”. Am început să gândim împreună din 2007. Deși vorbim de 9 ani, de a gândi împreună, trebuie să recunoaștem că am gândit cu pași foarte mici. Nu mulți oameni au luat în serios acest proiect. Abia astăzi putem spune că am reluat acest demers. În 2007, mediul de afaceri din Timișoara a agreat imediat acest proiect, precum și mediul de afaceri din Arad. Din cauza crizei economice care a venit, oamenii s-au răsfirat, iar proiectul nu a mai avut loc. În 2012, împreună cu Agenția de Dezvoltare Regională s-a finanțat cu sprijinul Băncii Mondiale, să avem astfel o dimensiune mai marea a acestui pol de dezvoltare. Banca Mondială făcut două mari finațări atunci: unul în ceea ce privește Delta Dunării și celălalt, acest pol de dezvoltare. Guvernul Ponta însă nu a fost de acord cu această dezvoltare și a refuzat concepția Băncii Mondiale pentru acest proiect”, a declarat Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad.
Nicolae Robu, edilul-șef al orașului Timișoara, a precizat că: ”În primul rând, vreau să mulțumesc prietenilor din Arad, pentru că au venit într-un număr atât de mare și cu o prezentare atât de consistentă. Idea dezvoltării urbane, integrate pe axa Timișoara-Arad este veche. Noi avem obiceiul acesta, de a fi creativi, iar apoi de a nu duce lucrurile la bun sfârșit. Fiecare dintre cele două orașe s-a dezvoltat în tot acest timp. Orașul Arad este substanțial înaintea Clujului, în ceea ce privește exporturile. Astfel putem avea o imagine a dezvoltării municipiului Arad. În continuare avem nevoie de un master-plan pentru implementarea acestui concept. Evoluția în free running este una care poate avea o dinamică mai ridicată, dar pe termen lung nu cred că este o soluție. Trebuie să stabilim la nivel teritoral ce vrem să se întâmple cu acest areal, într-un orizont de timp mai îndepărtat. Trebuie să prefigurăm viitorul, tocmai pentru a nu ajunge la blocaje în dezvoltare. Cele două orașe, împreună au toate atuurile pntru a pretinde că sunt un pol educațional, un pol de cercetare-inovare, unul medical, comercial și industrial, de mare putere”.
